Foarte rar cad principalele sărbători ale creştinilor, evreilor şi musulmanilor în acelaşi timp ca în acest an. De ce?
Religiile monoteiste sunt în sărbătoare. Nu sărbătoresc împreună, dar sărbătoresc în acelaşi timp. Vineri creştinii, cu excepţia ortodocşilor, au comemorat răstignirea lui Iisus Hristos şi în noaptea de sâmbătă spre duminică Învierea. Evreii au celebrat miercuri ajunul sărbătorii Pesah, care aminteşte de exodul israeliţilor din Egipt şi sfârşitul sclaviei. Musulmanii au o altă sărbătoare, sărbătoarea săptămânală, în cadrul lunii de post Ramadan, care a început pe 23 martie şi se va încheia pe 21 aprilie, şi care se tot intensifică pe parcurs.
Citește și: Patriarhul Daniel explică, de Florii, sensul săptămânii tainice în care intrăm
Faptul că aceste sărbători cad în acelaşi timp este ieşit din comun, mai ales în privinţa apropierii Ramadanului islamic de postul creştinilor, respectiv de Pesah şi Paştele catolicilor şi protestanţilor. Fiindcă spre deosebire de calendarul creştin, determinat de mersul soarelui, care marchează lumea occidentală, calendarul musulman se orientează consecvent în funcţie de fazele lunii. 12 luni durează în calendarul după soare mai bine de 365 de zile, în schimb anul stabilit în funcţie de lună are doar 354 de zile. Astfel anul şi sărbătorile islamului „migrează” în răstimp de mai bine de trei decenii prin tot anul calendaristic stabilit după soare.
Continuare în Deutsche Welle!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursă foto: picture alliance/Godong)
