În timp ce industria tehnologică dezbate noile aplicații de inteligență artificială, Meta investește masiv în infrastructura fizică necesară pentru funcționarea lor. Compania construiește Petal, un cablu submarin de aproximativ 6.900 de kilometri între Franța și Statele Unite, care ar urma să intre în funcțiune în 2029 și să poată transporta până la un petabit de date pe secundă – de aproximativ două ori mai mult decât cele mai performante cabluri transatlantice actuale.
Investiția face parte dintr-o strategie mai amplă prin care marile companii tehnologice încearcă să dețină propriile „autostrăzi de date”, în loc să depindă de infrastructura operatorilor telecom.
Motivul este creșterea explozivă a volumului de date necesar pentru antrenarea și funcționarea modelelor de inteligență artificială.
Meta are deja peste 20 de proiecte de cabluri submarine și dezvoltă, în paralel, Project Waterworth, o rețea de peste 50.000 de kilometri care va lega cinci continente.
Pentru companie, aceste cabluri sunt o parte a strategiei de a controla cât mai multe dintre componentele infrastructurii pe care se bazează cursa pentru inteligența artificială.
Detaliile cheie ale proiectului Petal evidențiate în articol
- Capacitate record: Cablul Petal este primul sistem transatlantic conceput pentru o capacitate la scară de petabit (mai exact, 1 Petabit pe secundă, adică 1.000 de terabiți pe secundă, echivalentul a 125.000 gigabytes transferați într-o singură secundă). Sistemele mari de antrenare distribuite pentru modelele IA suferă blocaje masive de lățime de bandă. De aceea, Meta (Facebook) nu mai închiriază linii de la operatorii telecom tradiționali, ci își construiește propria rețea globală de utilități digitale subacvatice.
- Tehnologia Multi-Core: Pentru a nu exploda consumul de energie, cablul folosește fibră optică „multi-core” la nivel industrial. Practic, dublează fluxul de date în interiorul aceleiași amprente fizice, fără să necesite echipamente energetice supradimensionate.
- Traseu și orizont de timp: Va avea o lungime de aproximativ 7.000 de kilometri între Statele Unite și Franța, fiind programat să devină operațional în 2029.
- Schimbarea de paradigmă în IA: Sistemele mari de antrenare distribuite pentru modelele IA suferă blocaje masive de lățime de bandă. De aceea, Meta (Facebook) nu mai închiriază linii de la operatorii telecom tradiționali, ci își construiește propria rețea globală de utilități digitale subacvatice.
Citește și: Cursa pentru AI ajunge în economia reală, iar marile companii iau deja avans
Totul „la liber”, fără reglementări?
Construirea unor supercabluri transatlantice precum Petal sau mega-proiectul Project Waterworth (o rețea de peste 50.000 km planificată de Meta) este strict reglementată din punct de vedere fizic și geopolitic, dar rămâne un teritoriu aproape nereglementat în ceea ce privește monopolul asupra fluxului de date pentru IA.
Giganții tech (Meta, Google, Microsoft) folosesc o strategie numită în industrie „clock privilege” (privilegiul ceasului): capacitatea tehnologică și financiară de a construi infrastructură fizică mult mai rapid decât pot guvernele să creeze legi pentru a o controla. Așa se ajunge, fie și mai temporar, la o poziție de monopol.
Nicio companie privată nu poate arunca pur și simplu un cablu în ocean și să îl conecteze la o priză pe plajă. Procesul fizic este supus unor reguli stricte, împărțite în două zone: în apele internaționale, Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS) garantează „libertatea de a pune cabluri submarine” pe platoul continental. Totuși, legislația internațională (veche din 1982) privește cablurile ca pe o utilitate publică neutră, fiind depășită de realitatea actuală în care companiile private dețin aceste rețele.
În apele naționale și la punctele de ancorare, fiecarestat dețin controlul absolut prin agenții de securitate națională și telecomunicații.
În cazul proiectului Petal, va fi vorba de autoritatea americană de reglementare FCC (Federal Communications Commission). Franța, la rândul ei, are reguli stricte de suveranitate. Statul francez chiar a preluat controlul majoritar asupra Alcatel Submarine Networks pentru ca producția fizică de cabluri marine să rămână o chestiune suverană europeană.
Ce rămâne însă numai parțial reglementat este controlul economic și digital asupra datelor care trec prin cabluri.
Schimbarea majoră din ultimii ani este tocmi că Meta și Google nu mai închiriază „țeava” de la operatorii clasici de telecomunicații (ca Orange sau AT&T), ci sunt proprietari unici. Această proprietate privată totală oferă dezvoltatorilor de IA diverse avantaje considerabile, care subminează piața liberă.
Ca proprietar exclusiv, Meta poate decide ce date au prioritate absolută (de exemplu, transferul de date masive pentru antrenarea modelelor sale de IA între centrele de date din SUA și Europa). Startup-urile mai mici de IA sau companiile concurente vor fi forțate să folosească rețele publice mai lente sau să plătească taxe mari de tranzitare.
Pentru a deveni mai inteligente, modelele AI au nevoie de conexiuni intercontinentale ultrarapide (latență minimă), capabile să mute petabiți de date. Controlând cablurile submarine și mega-centrele de date (precum rețeaua Hyperion a Meta), aceste companii controlează practic autostrăzile pe care circulă cunoașterea digitală globală.
Mai mult, companii precum Meta pun presiune constantă pe guverne pentru a limita reglementarea IA. Mark Zuckerberg pledează activ pentru un ecosistem „open-weight” cu mai puține restricții guvernamentale, iar Meta a refuzat recent să semneze codul voluntar de bune practici propus de Uniunea Europeană în cadrul EU AI Act.
Cum se discută problema în România?
În timp ce Bruxelles-ul încearcă să limiteze puterea Big Tech prin legi antitrust și de transparență a datelor, Bucureștiul privește cablurile submarine printr-o prismă eminamente militară și de securitate națională.
România vrea să se asigure că infrastructura fizică prin care circulă informația este protejată de spionaj și sabotaj rusesc în Marea Neagră, lăsând reglementarea economică a monopolului IA în sarcina Comisiei Europene.
Discuția nu se concentrează momentan pe monopolul comercial al Meta asupra IA, ci pe securitatea națională, atacurile hibride și infrastructura critică.
Singurul mare proiect care are și o dimensiune de comunicații este proiectul cablului submarin de înaltă tensiune dintre România și Georgia, dezvoltat în parteneriat cu Transelectrica. Deși este un cablu energetic, acesta va fi dublat de o infrastructură de fibră optică pentru date, destinată să lege digital Europa de regiunea Caucazului, evitând rutele terestre vulnerabile din punct de vedere geopolitic.
(Sursa foto: Julio Lopez / Facebook)
