Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pregătește un proiect pilot de plantare a unor perdele forestiere pe plajele din zona Mamaia Nord–Năvodari, cu scopul de a îmbunătăți peisajul litoralului, de a crea zone naturale de umbră și de a testa soluții de adaptare la temperaturile ridicate din sezonul estival. Proiectul va fi implementat gradual în perioada 2026–2031 și va fi monitorizat timp de cinci ani.
Inițiativa, intitulată „Aliniamente forestiere experimentale pentru îmbunătățirea peisajului și crearea de zone de umbră pe plaja Mamaia–Năvodari”, aparține Ministerului Mediului, Gărzii Forestiere Naționale și Administrației Naționale „Apele Române” – ABA Dobrogea-Litoral.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va asigura suport tehnic și o parte din materialul vegetal, iar proiectul beneficiază și de sprijin de specialitate din partea autorităților silvice din Grecia.
Potrivit Ministerului Mediului, proiectul răspunde unei probleme apărute după lucrările de lărgire artificială a plajelor: suprafețe mari de nisip, expuse direct soarelui și vântului, fără vegetație și fără zone naturale de umbră.
În timpul verii, aceste zone se supraîncălzesc, iar vântul favorizează transportul nisipului.
„Litoralul românesc are nevoie de soluții pentru turism de calitate. Pe plajele lărgite artificial avem suprafețe mari de nisip expuse direct soarelui și vântului. Testăm, prin acest proiect pilot, crearea unor zone naturale de umbră, integrate în peisaj și adaptate condițiilor de la Marea Neagră. Am primit solicitări de la oameni în acest sens, am analizat cele mai potrivite soluții și astăzi suntem pregătiți să facem ultimii pași pentru a le și pune în practică. Turiștii au dreptul să se răcorească pe litoral și fără să plătească neapărat costul unei umbrele pe plajă sau la terasă”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului.
Plantările vor fi realizate în zona superioară a plajei, în afara zonei active influențate direct de valuri. Ministerul precizează că proiectul nu vizează restrângerea accesului public la plajă și nici ocuparea zonei de contact cu apa, ci amenajarea unor aliniamente vegetale discrete, doar în sectoarele unde condițiile tehnice permit testarea unei asemenea soluții.
Conceptul tehnic prevede realizarea a două-trei structuri vegetale în forma literei „L”. Brațul lung al aliniamentului va fi amplasat paralel cu linia țărmului, iar brațul scurt va fi orientat către mare. Această configurație este gândită pentru reducerea vitezei vântului, captarea unei părți din nisipul transportat eolian și crearea unor microzone de umbră și relaxare.
În prima etapă este propusă plantarea a 220 de puieți. Vor fi folosite specii precum pinul de Alep, Pinus pinea, pinul negru, Tamarix și sălcioara.
O parte dintre puieți va fi cumpărată din piață, cu accent pe material vegetal adaptat zonelor litorale sau mediteraneene, iar restul va fi asigurat din pepinierele Romsilva. Pentru creșterea șanselor de prindere, vor fi utilizați puieți tineri, de doi-trei ani, preferabil crescuți în containere, cu sistem radicular bine dezvoltat.
„Acest proiect pilot este gândit ca o intervenție atent calibrată și vine în continuarea eforturilor pe care le-am făcut în acest an pentru a aduce ordine și mai multă estetică pe plajele din România. Este, în același timp, o soluție naturală pentru adaptarea la temperaturi tot mai ridicate. Aceste aliniamente experimentale, monitorizate pe termen lung, ne vor arăta ce specii rezistă cel mai bine la vânt, salinitate și condițiile specifice litoralului românesc”, a declarat Elena Tudose, secretar de stat în Ministerul Mediului.
Proiectul a fost pregătit începând din luna martie 2026, când au fost realizate analizele tehnice privind amplasamentul, conceptul de plantare, speciile propuse, configurarea aliniamentelor și soluțiile necesare pentru implementare.
În prezent, partea tehnică premergătoare este finalizată, urmând avizul final în comisia de analiză tehnică.
Lucrările ar urma să înceapă în perioada imediat următoare, cu delimitarea amplasamentului, pregătirea terenului și plantarea puieților. În primul sezon vor fi realizate udări de completare și lucrări de întreținere, iar în primii trei ani vor fi făcute monitorizări și completări, acolo unde va fi necesar.
Monitorizarea va continua anual, timp de cinci ani.
Autoritățile vor urmări rata de supraviețuire a puieților, creșterea anuală, rezistența la vânt și salinitate, precum și capacitatea vegetației de a contribui la stabilizarea locală a nisipului. Evaluarea finală va arăta dacă acest tip de intervenție poate fi replicat și pe alte sectoare de plajă de pe litoralul românesc.
Un pic de istoric
Lărgirea artificială a plajelor face parte dintr-un program național amplu de combatere a eroziunii costiere. Cele mai multe intervenții au avut loc pe litoralul Mării Negre, în special în zona Mamaia – Constanța – Eforie – Costinești – Olimp – Mangalia, unde proiectele au vizat înnisiparea și extinderea plajelor cu zeci sau chiar sute de metri.
Aceste proiecte fac parte dintr-un program finanțat în mare parte din fonduri europene, cu o valoare de ordinul sutelor de milioane de euro (aprox. 800 milioane €), implementat de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral. Scopul oficial este dublu: protecția împotriva eroziunii costiere și adaptarea la schimbările climatice, dar și creșterea suprafeței de plajă utilizabile pentru turism.
Există însă și efecte secundare criticate de organizațiile de mediu și cercetătorii.
Relocarea masivă de nisip modifică habitatele naturale ale speciilor care trăiesc în zona litorală. Mai mult, eroziune „mutată”, nu este și „rezolvată – în unele zone, plajele lărgite pot fi spălate mai rapid de furtuni, iar eroziunea se deplasează în alte sectoare ale țărmului.
Se poate schimba si dinamica naturală a litoralului, curenții și transportul natural de nisip sunt modificați de diguri și intervenții hidrotehnice.
(Sursa imagine: Ministerul Mediului)
