„Mintea” unui roboțel care va ajuta persoanele bolnave de Alzheimer și alte forme de demență să ducă o viață mai bună este proiectată în România, la Cluj, unde un grup de oameni de știință derulează proiectul ReMIND, finanțat cu 100.000 de euro de la Uniunea Europeană și 100.000 de euro de la Guvernul României. Softul și arhitectura sistemului concepute la Cluj vor fi integrate într-un roboțel de dimensiunile unui bebeluș, care va avea grijă, la domiciliu, de persoanele în vârstă afectate de demență.
Faceți cunoștință cu NAO/Zora
Îmbătrânirea populației este una din principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, iar soluțiile robotizate de îngrijire la domiciliu vor face parte din viitorul nostru, ne spune tânărul conferențiar universitar Ionuț Anghel, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, directorul pe plan local al ReMIND.
Așadar, ar trebui să ne obișnuim cu NAO, un roboțel pe care s-ar putea să-l mai întâlnim. Cu aspect umanoid, dar înalt de doar 58 de centimetri și cu o masă de numai 5,5 kilograme, NAO este o vedetă mondială în lumea roboticii, prin performanțele sale. A fost creat la dimensiuni liliputane, pentru a nu înspăimânta, explică Ionuț Anghel. Dar, după ce oamenii se vor obișnui cu prezența roboților în viața de zi cu zi, tehnologiile care îl „însuflețesc” pe NAO se pot transfera oricând pe un robot de dimensiunile unui om obișnuit.
NAO este comercializat cu succes de compania belgiană Zora Robotics, sub numele Zora. Firma belgiană îl echipează cu softul adecvat, în funcție de scopul robotului. Unul dintre modelele populare este o Zora care asistă persoanele de la centrele pentru seniori din țări ca Belgia și Olanda să facă exerciții fizice.
Următorul pas
Pornind de la acest tip de robot, proiectul ReMIND își propune să dezvolte unul care să ajute la stimularea memoriei persoanelor suferinde de demență. În acest scop, a fost câștigat un proiect de cercetare internațional, în care este angrenat un consorțiu de companii și universități din Belgia, Austria și România, coordonat de Zora Robotics.
„Ideea este să integrăm un modul de biografie, muzică și interacțiune socială în softul care echipează robotul, modul care să inducă persoanei suferinde amintiri confortabile, de natură să îi stimuleze memoria, pe de o parte, iar pe de altă parte, să o ajute să comunice, fie cu cei dragi, fie cu alte persoane care suferă de aceeași boală”
Ionuț Anghel
Concret, explică cercetătorul, roboțelul va fi un însoțitor permanent al unei persoane care suferă de demență și, atunci când medicul curant crede de cuviință, îi va livra acestuia pe tabletă, pe televizorul inteligent sau pe smartphone, fotografii cu el sau cu cei dragi în momente fericite, sau piese muzicale cu încărcătură emoțională puternică pentru bolnav. În subsidiar, va fi dezvoltată și o platformă socială, prin care, folosind robotul, suferinzii să poată lua legătura cu familia sau cu persoane care se confruntă cu aceleași probleme. „Un fel de Facebook, cu circuit mai restrâns, care va putea fi accesat prin intermediul unei tablete sau unui smatphone, conectate la robot”, mai spune cercetătorul clujean.
Prin monitorizările făcute de Zora, se va facilita, totodată, tratamentul la domiciliu al suferinzilor de demență, scutindu-se astfel costurile legate de internarea lor în centre specializate. Scopul final, se arată în descrierea oficială a proiectului, este de a consolida starea suferinzilor, pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții și a trăi, pe cât e posibil, independent.
Cum funcționează
Partea complicată este crearea a ceea ce se află în spatele acțiunilor roboțelului, adică „mintea” care îl pune la treabă.
„Roboțelul se conectează la toate dispozitivele inteligente din casă, de exemplu la senzori instalați în pat sau la cei de la sistemele inteligente de medicație, pentru a monitoriza suferindul. Datele culese le transmite mai departe. Apoi, folosim tehnici avansate de extragere a datelor pentru a determina modele de comportament ale suferindului și eventualele abateri ale acestuia, date care se vor afla imediat la dispoziția medicului curant. Acesta va decide mai departe dacă și cum trebuie intervenit”, mai spune Ionuț Anghel.
Un exemplu: medicul unui bolnav de Alzheimer constată, pe baza comportamentului stabilit de datele livrate de roboțel, că un pacient ar putea să intre într-o depresie. În acel moment, el decide ca pacientului să îi ruleze în anumite momente, pe televizor, imagini dintr-un concediu fericit alături de familie, în vreme ce boxa bluetooth redă o melodie dragă acestuia.
În acest proiect, universității clujene îi revine sarcina de a proiecta arhitectura sistemului și a metodei de extragere a datelor culese – big data. Contractul de finanțare a fost semnat în octombrie 2018, iar prima versiune a roboțelului trebuie să fie gata după un an și jumătate. Până la finalizarea proiectului, în septembrie 2021, mai trebuie livrate două versiuni ale prototipului, ultima trebuind să fie perfect funcțională în condiții reale. În acest scop, din proiect fac parte mai multe universități de medicină, inclusiv cea de la Timișoara, care vor introduce pacienți reali în proiect, ce vor fi asistați de roboțel. Sistemul va fi testat de-a lungul a doi ani, pe aproximativ 550 de pacienți și îngrijitori.
Potrivit estimărilor oficiale, se așteaptă ca la un an după finalizarea proiectului, deci în 2022, acesta să fie pe piață.
Un Zora este așteptat la Cluj pentru primele teste în primăvara anului viitor.
Cum vin banii
Bugetul total al ReMIND (Robotic ePartner for Multitarget Inovative activation of people with Dementia) este de 2,05 milioane de euro, din care 218.000 euro revin proiectului de cercetare derulat de UTCN.
ReMIND este un proiect european de cercetare finanțat de către Comisia Europeană, prin programul Active and Assisted Living Programme (AAL). Programul AAL susține financiar cercetarea aplicată în utilizarea serviciilor de IT pentru îmbunătățirea calitățiii vieții persoanelor în vârstă. Finanțarea AAL este parte a programului Orizont 2020, cel prin care UE susține cercetarea și dezvoltarea.
Prin AAL, finanțarea europeană este de 50% din bugetul total al proiectului. În cazul componentei clujene a ReMIND, restul de 50% vine de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
Proiectul este coordonat de compania Zora Robotics NV și are ca parteneri companii din domeniul AAL (Ovos Media GmbH), precum și universități de prestigiu din Europa (Universiteit Gent, University of Applied Sciences – FH Campus Wien și Medizinische Universität Wien) și din România (Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara). Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) este reprezentată în acest proiect prin laboratorul de cercetare DSRL (Distributed Systems Research Laboratory) din cadrul Departamentului Calculatoare, Facultatea de Automatică și Calculatoare.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Citesc si nu imi vine sa cred ce citesc. Exista macar un om cu experienta la prima mana cu un astfel de bolnav in echipa care tot mestereste softuri? Evident, nu. Este o gluma proasta sa spui ca un astfel de mecanism poate fi setat astfel incat sa inlocuiasca ingrijirea oferita de un alt om. Bolnavul de Alzheimer involueaza pana la a nu sti cine este, unde este, si la ce folosesc obiectele din jur. Face pe el nu din incontinenta, ci pentru ca nu stie ce e ala un WC si la ce e bun el. Asadar, in ce relatie credeti ca va putea fi un astfel de pacient, lasat singur, drept care-giver, cu un astfel de robot? De asemenea, dementa senila este punctata de accese de furie si mobilizare motrica extraordinare. Care se sting repede, e drept. Dar robotelul de dimensiunea unei papusi poate ajunge facut zob, de pereti. Inca o data – o gluma proasta. Ati luat banii, bravo voua! De ce? Dintr-o bataie de joc.