Miturile sectorului IT&C din România: Este atât de productiv pe cât credem?

Data:

Cât de bine cunoaștem sectorul IT&C din România? Este vorba doar de programatori care lucrează la aplicații bancare, când vorbim despre celebrii it-ști?

Sectorul IT din România ocupă un rol important în conștiința națională, fiind prezentat ca fiind locul unde tinerii harnici, care deprind cunoștințe informatice, se pot duce și câștiga un salariu bănos. Cunoașterea sectorului IT este umbrită de către numeroase mituri, precum cel că a doua cea mai vorbită limbă la Microsoft este româna sau că avem cea mai rapidă viteză de internet din lume.

Pentru a înțelege mai bine industria IT, prezentăm câteva dintre miturile existente în cadrul acesteia evidențiate într-un studiu publicat în 2021 de Ștefan Guga și Marcel Spatari (Syndex Romania) legat de evoluțiile industriei în România.

Sectorul IT este mai mare decât ne-am imagina

Realitatea ne arată că sectorul IT&C, la care noi adesea ne referim doar ca la industria IT, ascunde o realitate mai complexă în spate. În primul rând, IT-ul reprezintă doar una dintre părțile reprezentate în IT&C, alături de telecomunicații, activități de editare, tehnoredactare, producție audiovizuală etc.(CAEN 58 – 63).

Reprezentarea întregului sector doar ca fiind alcătuit doar din programatori, care lucrează în spatele unui monitor pentru a dezvolta softuri antivirus sau bancare, lasă la o parte o bună parte a celorlalți lucrători. 

Pe deasupra, dacă ne raportăm doar la codurile CAEN pentru a înțelege industria IT&C, vom lăsa o parte alte sectoare din economia digitală, precum ar fi serviciile de finanțe, serviciile profesionale, sectorul retail care se mută din ce în ce mai agresiv în mediul online și care are nevoie de un număr mare de angajați pentru a crea, a modera și a susține platformele.

Codurile CAEN care sunt folosite pentru a descrie industria IT&C nu surprind realitatea în totalitate, lăsând la o parte importanța activităților IT în restul sectoarelor economice, din moment ce companiile sunt clasificate în funcție de activitatea principală. În ultima perioadă, cât mai multe companii angajează persoane responsabile de IT și în unele cazuri chiar își creează departamente întregi – sectorul bancar, industria auto, și activitățile de servicii suport reprezintă câteva dintre acestea. 

Pe lângă industriile menționate anterior, putem observa o necesitate a abilităților informatice în fiecare sector economic, fie că vorbim de un bar care folosește Instagram pentru a-și promova afacerea sau de un spital care are nevoie să opereze o întreagă bază de date. Componente digitale penetrează din ce în ce mai mult fiecare sector în parte, făcând din abilitățile de gestionare a calculatorului o necesitate.

IT-ul și PIB-ul

Când în spațiul românesc se vorbește că sectorul IT&C aduce valoare adăugată de aproximativ 6% din PIB, industria IT este responsabilă pentru aproximativ 4%, telecomunicațiile de 1.5%, iar restul de aproximativ 0.5% este divizat între diversele activități de editare, producție. 

Totuși, dacă ar fi să privim situația din punct de vedere cantitativ al valorii produse reale, industrii precum: retail, alimente și băuturi, transport, construcții, sunt activități mult mai valoroase. Chiar dacă industria auto reprezintă doar 2.5% din PIB, valoarea producției acesteia este egală cu cea a sectorului IT.

Într-adevăr, sectorul IT este cel mai productiv dintre toate, din punct de vedere al valorii adăugate, iar la nivel european doar Irlanda are o pondere mai mare din PIB comparativ cu noi. Politica de paradis fiscal a Irlandei ajută la obținerea acestui procent ridicat.

Totuși, procentul reflectă doar un nivel relativ al realității, deoarece dacă ne uităm la valoarea reală a sectorului IT, realizăm că Germania, țară în care IT-ul reprezintă doar 2.7% din PIB, aduce o valoare de 13.2 ori mai mare la PIB, în timp ce populație este doar de 4.3 ori mai mare.

În Franța situația este asemănătoare, valoarea adăugată reală este de 8.9 ori mai mare, iar populația doar de 3.5 ori mai mică. Mitul că România ar fi o țară foarte productivă din punct de vedere al IT-ului este adevărată din punct de vedere relativ și statistic, dar în fapt reflectă subdezvoltarea producției autohtone.

Din punct de vedere al exporturilor, România se află printre țările fruntașe, dacă ne uităm la valoarea însumată a produselor IT exportate din punct de vedere procentual: 3.7%, mult peste Germania – 1.9%, Italia – 0.6%, Franța – 1.6%, totuși sub Irlanda unde valoarea este de 22.9%.

Totuși, dacă ar fi să ne uităm la valoarea reală a exporturilor, am vedea că în România, serviciile informatice au o pondere așa mare, deoarece nu este o mare exportatoare de produse industriale, precum este Germania. În Germania, exporturile din IT însumează doar 0.9%, dar au o valoare reală de aproximativ 30.7 mld. EUR, comparativ cu România, unde valorează doar 3.4 mld. EUR. Totuși, ne putem uita și la țările din Estul Europei, precum Cehia, unde exporturile de servicii IT reprezintă 1.4% din total, dar au valoare reală de 2.8 mld. EUR.

Eșecul în IT

Totuși, potențialul de extindere a sectorului IT&C există și poate ajunge să reprezinte cel puțin 10% din PIB în următorii ani, conform unei cercetări McKinsey. Potențialul industriei IT&C a fost văzut și în companiile românești înființate: BitDefender, UiPath (listată la bursă în Statele Unite), care au demonstrat că în România există posibilitatea de inovație și de dezvoltare economică.

În presă, adesea vedem cum Clujul este numit Silicon Valley-ul României, făcând referire la comunitatea din California unde companiile de tehnologie au birouri și unde multe proiecte ambițioase s-au născut sau s-au dezvoltat.

În ideologia Silicon Valley, eșecul este parte importantă a procesului, fiind adesea necesar pentru a înțelege dacă un produs sau serviciu chiar puteau funcționa pe piață. Situația este similară și în România, unde rata de înființare a firmelor IT este mai mare ca în domenii precum construcțiile, imobiliare, hotelier.

„Chiar dacă vedem o oarecare efervescență antreprenorială în sectorul IT, pe termen mediu și rata eșecului este semnificativ mai mare decât în alte sectoare care favorizează antreprenoriatul”, au declarat, totuși, Guga și Spatari.

Din punct de vedere procentual, rata de supraviețuire a firmelor înființate IT în urmă cu 5 ani este mai mică cu cel puțin 10% procente, comparativ cu cele din domeniile anterior menționate. Chiar dacă efervescența antreprenorială există în înființarea firmelor, aproximativ 65% dintre acestea nu aveau niciun angajat în 2018, comparativ cu 45.2% pentru întreaga economie concurențială.

Guga și Spatari atenționează asupra unei tendințe de concentrare a sectorului, în care companiile mici fie vor da greș, vor încerca să inoveze și nu vor reuși, sau dacă reușesc, va exista posibilitatea de-a fi absorbite de multinaționale sau de firme cu un număr mai mare de angajați.

Chiar dacă multe companii au fost înființate în ultimii ani, în 2018, 61 de companii care aveau peste 250 de salariați erau responsabile pentru 40% din cifra de afaceri și produceau aproape 50% din valoarea adăugată, cu aproximativ 40% din totalul forței de muncă. Companiile cu cel mult un salariat realizau doar 5% din valoarea adăugată, chiar dacă însumau aproximativ 8% din totalul angajaților. În timp ce numărul întreprinderilor mari și foarte mici au crescut, cele 

Nu avem așa mulți specialiști în IT

Indiferent de creșterea sectorului de IT&C în ultimii ani, România tot se află la coada clasamentului când vine vorba de specialiști IT&C raportați la totalul populației muncitoare. Doar 2.4% din forța de muncă sunt specialiști, comparativ cu Germania unde 4.7% sunt, iar unde populația este de asemenea de 3 ori mai mare.

De asemena, Guga și Spatari ne atrag atenția că în 2019. doar 2,1% din populația ocupată din România lucra în servicii bazate pe cunoaștere și de tehnologie înaltă (cea mai mare parte a cărora se regăsesc în sectorul IT), față de media europeană de 3%.

Problema numărului redus de lucrători raportați la populația totală poate fi explicată și prin numărul mic de investiții care există în domeniul cercetării, fiind adesea unul dintre domeniile slab finanțate. În România, cheltuielile de cercetare dezvoltare sunt de 31.1 EUR/locuitor, iar dintre acești bani, doar 4.2 EUR/locuitor sunt în industria IT. În Germania, exemplul pe care l-am tot folosit în această analiză, situația este complet diferită, unde în total sunt alocați 870.9 EUR/locuitor, și 43.5 EUR/locuitor în IT&C.

Dacă ar fi să ne uităm la cele scrise mai sus, am observa că imaginea sectorului IT&C este adesea romantizată de existența unor mituri, care neagă realitatea din situația de fapt. Din nefericire, investițiile în cercetare sunt modice la noi în țară, iar puterea de inovație a companiilor mici este adesea limitată de puterea financiară a companiilor mari. 

Analiza sectorului IT&C oferă adesea probleme peste care nu este ușor să trecem, mai ales când ne gândim pe cine decidem să analizăm. Dacă ne uităm doar la companiile de dezvoltare software, îi ignorăm pe cei care se ocupă de mentenanță, pe cei care lucrează în comunicare, cât și pe cei din domeniul tehno-redactării.

Dacă ne uităm doar la companiile care sunt înregistrate ca lucrând în domeniul IT&C, ignorăm prezența lucrătorilor informatici în alte companii, precum în domeniul bancar, financiar, ș.a.m.d.

Pentru a înțelege mai bine sectorul IT&C, prezentarea acestor mituri este primul pas, doar ca mai apoi să fie acompaniată de o analiză generală. Nu ne putem baza doar pe mituri, căci mai apoi vom putea fi dezamăgiți când ne gândim la ponderea din PIB a sectorului IT, doar ca să realizăm că inexistența exporturilor industriale este una dintre principalele cauze. Miturile spun o poveste, doar că acestea sunt incomplete, lăsând la o parte detalii importante.


(Articol publicat în Newsweek, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


spot_imgspot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Patronul Fermei Dacilor rămâne în arest la domiciliu. Decizia e definitivă

Patronul Fermei Dacilor rămâne în arest la domiciliu în...

Partidul Comasat Român face praf statul de drept

Partidul Comasat Român face praf statul de drept. Modificarea...

Primul primar USR dintr-un oraș care pleacă la PSD

Primul primar USR dintr-un oraș care pleacă la PSD...