Doi judecători de la Curtea de Apel București au făcut un efort considerabil pentru a explica achitarea generalului în rezervă Cristian Radu, fost adjunct al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), trimis în judecată pentru cinci infracțiuni în urma unui accident auto. Radu a fost achitat, deși chiar el ceruse înlocuirea pedepsei de la fond, de 3 ani și 6 luni de închisoare, cu o amendă penală.
Cea mai mare provocare a instanței a fost să separe acest caz de alt dosar, în care un alt inculpat implicat în accident, pasagerul din dreapta și șoferul generalului, a recunoscut faptele și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției, soldat cu o condamnare cu suspendare.
Analizele ADN de pe airbag au concluzionat că șoferul generalului se afla pe locul din față dreapta în momentul accidentului. Față de acest aspect, generalul în rezervă a susținut la CAB că urmele de sânge descoperite nu erau urmarea impactului, ci proveneau de la tăietura la deget a șoferului său, care a scos plăcuțele de înmatriculare în mod imprudent, așadar nu a fost un accident rutier cu victime. „Urmele de sânge identificate pe airbag-ul pasagerului nu demonstrează existența unei vătămări produse prin accident, ci pot fi explicate printr-un episod minor de sângerare sau printr-o autorănire superficială a martorului, produsă ulterior, cu ocazia scoaterii plăcuțelor cu numerele de înmatriculare”, a susținut Radu în fața judecătorilor.
Pe 8 noiembrie 2021, în timp ce rula cu viteză pe linia de tramvai, o mașină de teren a MAI a intrat cu viteză într-un refugiu. Deși mașina nu se mai putea deplasa, ocupanții autoturismului de serviciu nu au sunat la 112, apoi au părăsit locul accidentului și au susținut că nimeni nu a fost rănit.
În realitate, generalul s-a dus întâi la sediul IGSU, i-a cerut șoferului său să susțină că el conducea mașina, a cerut ca autospeciala implicată în accidentul rutier să fie transportată de la locul accidentului la sediul Bazei 411 a MAI, unde să fie depozitată, iar apoi s-a dus la spital, unde a fost operat la picior.
Citește și: Cum a ajuns Judecătoria Urziceni fără judecători. Transferuri aprobate chiar de CSM
Participant la petrecere
Procurorii au susținut că „fotografiile și mesajele extrase au scos în evidență faptul că inculpatul, în noaptea de 7/8 noiembrie 2021, a consumat băuturi alcoolice într-un cadru privat, alături de alte persoane. În aceste condiții, în dimineața zilei de 08 noiembrie 2021, este posibil ca suspectul să mai fi avut alcool în sânge, context în care a hotărât să părăsească locul accidentului și să îl determine pe șoferul său să își asume rolul de conducător auto”.
Generalul Radu a mai susținut la CAB că mutarea autoturismului nu a fost realizată cu scopul de a ascunde urmele accidentului, ci pentru eliberarea liniei de tramvai. „A mai arătat că strângerea elementelor din plastic ale caroseriei și transportarea autoturismului la unitatea de reparații a M.A.I. nu au urmărit împiedicarea cercetărilor, ci securizarea vehiculului, în condițiile în care inculpatul era rănit și urma să se deplaseze la spital”.
Cum motivează doi judecători de la CAB achitarea generalului? „Este eronată teza potrivit căreia soluția pronunțată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției ar putea atrage în mod automat consecințe asupra situației juridice a celorlalți inculpați. O asemenea interpretare ar contraveni nu doar principiului relativității efectelor hotărârilor judecătorești, ci și exigențelor constituționale privind dreptul la un proces echitabil”.
În plus, Curtea reține că faptul că șoferul generalului, care era în dreapta în momentul accidentului, a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa „nu creează o prezumție absolută cu privire la îndeplinirea condițiilor de condamnare în ceea ce-i privește pe ceilalți inculpați. Cu alte cuvinte, o asemenea hotărâre nu face dovada că faptele există, constituie infracțiuni și au fost comise cu vinovăție de către ceilalți inculpați”.
Citește și: Opt din zece judecători din CSM: acuzațiile din documentarul Recorder nu se confirmă
Despre sinceritate și fidelitate
Cei doi continuă raționamentul și arată că „o probă credibilă poate să nu fie fiabilă, sinceritatea și fidelitatea martorului nefiind două noțiuni echivalente. Un martor sincer va spune tot ceea ce știe, așa cum a perceput el evenimentul, chiar dacă rezultatul percepției nu este conform cu realitatea, pe când martorul fidel va relata tot ceea ce știe, spusele sale fiind în deplină concordanță cu realitatea evenimentului judiciar. Pot exista situații în care martorul să fie credibil, dar mărturia sa să nu fie fiabilă, respectiv să nu exprime adevărul, or, dovezile nesigure mai mult împiedică aflarea adevărului decât să o ajute”.
În ceea ce privește infracțiunea de instigare la fals intelectual, constând în pretinsa determinare a unui subordonat să întocmească nota explicativă datată 08.11.2021, „Curtea constată că existența înscrisului și caracterul său nereal nu sunt suficiente pentru a atrage răspunderea penală a inculpatului în calitate de instigator. Pentru reținerea instigării este necesară dovedirea unei activități concrete de determinare, anterioare sau concomitente comiterii faptei de către autor, activitate care să fi creat ori întărit rezoluția infracțională a acestuia. Or, în cauză, această cerință nu rezultă dintr-un ansamblu probator cert, ci este dedusă, în principal, din declarațiile martorului”.
Nu a avut reprezentare
Mai departe, judecătorii susțin că generalul nu și-a dat seama că pasagerul din dreapta a fost rănit în accident. „Curtea apreciază că din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Cristian Radu a avut reprezentarea faptului că accidentul rutier produs la data de 08.11.2021 s-ar fi soldat cu vătămarea corporală a martorului”.
După ce analizele ADN au stabilit că sângele de pe airbagul din dreapta aparținea șoferului generalului, judecătorii au ajuns la concluzia că asta nu demonstrează că leziunile suferite de acesta ar fi necesitat zile de spitalizare și că declanșarea airbagurilor poate provoca sângerări minore. „Curtea constată însă că raportul de expertiză genetică stabilește exclusiv existența unor urme biologice aparținând martorului Adrian Țibichi la nivelul airbagului din partea dreapta-față a autoturismului implicat în accident, fără a permite însă stabilirea naturii traumatismelor produse, a intensității acestora ori a consecințelor medico-legale generate de impact. În concret, această probă nu demonstrează că martorul ar fi suferit leziuni traumatice care să fi necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale și nici că integritatea corporală ori sănătatea acestuia ar fi fost afectate într-o manieră relevantă din perspectiva întrunirii condițiilor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) Cod penal”.
„De altfel, Curtea observă că declanșarea airbagurilor constituie o consecință firească a impactului și poate genera, prin ea însăși, urme biologice, zgârieturi, excoriații superficiale, echimoze ori sângerări minore, fără ca asemenea leziuni superficiale să echivaleze automat cu existența unor traumatisme care să necesite îngrijiri medicale”, se mai arată în motivarea CAB.
Doar apeluri, fără conținut
Curtea are în vedere și faptul că datele de trafic și localizare administrate în cauză nu evidențiază conținutul convorbirilor purtate între persoanele implicate și nu pot, prin ele însele, dovedi existența activității infracționale reținute în sarcina inculpatului. Datele de trafic pot atesta existența unor apeluri telefonice între persoane, însă nu și conținutul acestora și, cu atât mai puțin, nu pot dovedi că inculpatul l-ar fi ajutat pe suspectul plt. adj. șef să declare la Poliția Rutieră și să întocmească în fals nota explicativă datată 08.11.2021, neînregistrată. „Astfel, simpla existență a unor apeluri telefonice nu poate fundamenta o soluție de condamnare”, mai arată CAB.
Radu a fost avansat general pe 1 decembrie 2021, iar pe 28 noiembrie 2022, la 20 de zile de la accident, a fost trecut în rezervă.
Ce spune Parchetul
În dimineața zilei de 08.11.2021, în jurul orelor 06:30-07:30, g-ral de brigadă Cristian Radu a condus autoturismul de serviciu pe un bulevard din Capitală, în spațiul destinat circulației tramvaiului, iar în dreptul stației de tramvai „Laborator” a pierdut controlul autoturismului și a intrat în coliziune cu o porțiune a refugiului stației de tramvai.
În urma accidentului au rezultat atât avarierea autoturismului, cât și vătămarea generalului și a subofițerului aflat pe locul din dreapta. Imediat după producerea accidentului, generalul i-a cerut plutonierului să declare, în fals, că el a condus autoturismul în momentul producerii accidentului și că din accident ar fi rezultat doar pagube materiale minore. Cel din urmă a acceptat și a declarat la Poliția Rutieră – Biroul de accidente ușoare că a condus autoturismul în data de 08.11.2021, când a avut loc accidentul, pentru a obține autorizația de reparație, și a prezentat avarii mai puține decât s-au produs ca urmare a accidentului. De asemenea, acesta a declarat că din accident nu au rezultat victime, deși, în realitate, ambii participanți au fost răniți.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
