Răzvan Popa, cercetător cu o experiență de 25 de ani în investigarea arhivelor fostei Securități, susține că întârzierea verificărilor în cazul șefului SPP, Lucian Pahonțu, trebuie privită în contextul slăbirii sistematice a CNSAS. El acuză blocarea predării arhivelor, subfinanțarea instituției, pierderea specialiștilor și politizarea conducerii.
Controversa provocată de faptul că CNSAS nu a emis nici după 18 ani o decizie în cazul lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, a readus în discuție modul în care funcționează instituția care ar trebui să deconspire colaboratorii și lucrătorii fostei Securități.
Răzvan Popa, cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, afirmă că responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv asupra angajaților care cercetează dosarele. În opinia sa, CNSAS a fost slăbit în mod repetat prin decizii politice, lipsa resurselor și refuzul instituțiilor de forță de a preda integral documentele fostei Securități.
„Până la urmă, știi ce, România? Ai fix CNSAS-ul pe care ai vrut să îl ai!”, a scris cercetătorul, într-o reacție publicată pe Facebook.
Verificarea lui Pahonțu a început în 2008
Potrivit informațiilor furnizate de CNSAS jurnaliștilor de la Snoop, verificarea lui Lucian Pahonțu a fost inițiată în 2008, la solicitarea unei persoane fizice. Procedura nu a început din oficiu, deoarece directorul SPP nu depusese declarația pe propria răspundere referitoare la eventuala sa calitate de lucrător sau colaborator al Securității.
Prima solicitare adresată de CNSAS instituțiilor care dețin arhive ar fi fost transmisă în aprilie 2010, la doi ani după declanșarea verificării. O nouă adresă a fost trimisă pe 9 iulie 2026, după ce jurnaliștii au cerut explicații privind inexistența unei adeverințe în cazul șefului SPP.
CNSAS a transmis că verificările sunt în continuare în desfășurare. Instituția susține că procedura depinde inclusiv de documentele păstrate de alte autorități, care nu au furnizat întotdeauna informațiile necesare. Investigația Snoop arată că, după aproape două decenii, Colegiul CNSAS nu a adoptat încă o soluție.
„Predări de dosare cu țârâita”
Răzvan Popa susține că situația din cazul Pahonțu nu poate fi separată de relația CNSAS cu serviciile și instituțiile care dețin documentele fostei Securități.
„L-ai ținut în lesa serviciilor secrete, cu predări de dosare cu țârâita, care nici în ziua de astăzi nu s-au încheiat”, afirmă cercetătorul.
El reclamă că nu au fost predate integral nici registrele-jurnal de evidență a rețelei informative, documente pe care le consideră esențiale pentru identificarea persoanelor recrutate sau folosite de Securitate.
În lipsa unor asemenea evidențe, verificările pot presupune confruntarea unor informații fragmentare, păstrate în fonduri diferite și administrate de mai multe instituții. Pentru o soluție oficială, cercetătorii CNSAS trebuie să lucreze cu documente primite pe cale instituțională, nu doar cu informații publice sau mărturii apărute în presă.
Vicepreședintele CNSAS Mădălin Hodor a declarat că instituția a primit recent răspunsuri mai detaliate despre activitatea lui Pahonțu înainte de 1989. Hodor a precizat însă că simpla apartenență la Trupele de Securitate nu conduce automat la constatarea calității de lucrător al Securității în sensul legii. Pentru o asemenea concluzie trebuie identificate documente care să probeze implicarea în activități de poliție politică. Declarațiile lui Mădălin Hodor au fost făcute în contextul reluării dezbaterii despre trecutul șefului SPP.
Avertismentul angajaților din 2023
Răzvan Popa amintește că angajații CNSAS au avertizat încă din 2023 că instituția se află într-un proces de degradare. Apelul intitulat „Salvați CNSAS” semnala salarizarea redusă, plecarea specialiștilor și dificultatea atragerii unor cercetători capabili să lucreze cu arhivele fostei Securități.
Potrivit cercetătorului, avertismentele nu au determinat măsuri suficiente din partea Guvernului și a Parlamentului.
„Am rămas o mână de nostalgici, care mai facem ce putem și ce mai suntem lăsați să facem. Încă scoatem scheleți din dulapuri, iar României încă îi este frică de asta”, afirmă Popa.
El acuză și dezechilibrarea structurii de personal prin ocuparea unor posturi administrative sau de demnitate publică, în timp ce instituția a pierdut oameni cu experiență în cercetarea arhivelor. Popa amintește și practica unor transferuri urmate de suspendarea din funcție, care ar fi permis ocuparea formală a posturilor fără consolidarea echipelor de specialiști.
Critici adresate PSD și Guvernului
Cercetătorul critică direct PSD și fostul guvern condus de Marcel Ciolacu pentru modul în care au tratat revendicările angajaților CNSAS. El susține că instituția a rămas timp de aproape două decenii printre cele mai slab salarizate din administrația centrală, iar încercarea de corectare a situației a fost ulterior blocată.
În opinia sa, subfinanțarea nu este doar o problemă socială, ci afectează chiar capacitatea CNSAS de a-și îndeplini misiunea. Investigarea dosarelor presupune experiență, cunoașterea structurilor Securității, înțelegerea indicativelor militare și confruntarea unor evidențe incomplete. Plecarea cercetătorilor formați în acest domeniu nu poate fi compensată rapid prin angajări obișnuite.
Răzvan Popa este cercetător în cadrul CNSAS și lucrează de aproximativ 25 de ani ca investigator al arhivelor fostei Securități. A ocupat și funcția de director general adjunct al instituției, iar în ultimii ani a criticat public deciziile care, în opinia sa, îngreunează deconspirarea fostei poliții politice. În 2023, s-a numărat printre angajații care au avertizat Parlamentul asupra degradării CNSAS. A intervenit public și în controversele privind adeverințele emise de instituție, inclusiv în cazul lui Crin Antonescu.
