Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a făcut miercuri o declarație „triumfalistă” după adoptarea în Parlament a unor legi care erau jaloane PNRR, care arată o necunoaștere a modului în care funcționează acest program, scrie Marius Vasiliu, fost secretar de stat MIPE, în prezent analist în cadrul Departamentului Politici Publice al USR, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În textul său, Marius Vasiliu explică detaliat cum funcționează PNRR, de ce este diferit de alte programe ale Uniunii Europene și în ce stadiu este România în prezent.
Redăm mai jos postarea integrală a analistului Marius Vasiliu
„Declarații triumfaliste ale lui Grindeanu după adoptarea azi în parlament a unor legi care erau jaloane PNRR:
„Aproape 4 miliarde de euro pentru România! Colegii mei deputați și senatori din grupurile parlamentare PSD au reușit astăzi să salveze, prin votul lor, cinci jaloane esențiale din PNRR. Sunt bani europeni pentru continuarea autostrăzilor, spitalelor și școlilor din România”.
Adevărul e că e o declarație pentru Radio Erevan – prin votarea acestor legi, jaloane în PNRR, nu luăm 4 miliarde de euro din PNRR, ci doar nu-i dăm Comisiei Europene, ca sancțiune dacă aceste legi nu erau votate. Pentru că așa funcționează PNRR (detaliez mai jos).
E ca și cum te lauzi familiei că după un drum cu mașina la serviciu, ai adus în casă câteva sute de lei pentru că ai respectat regulile de circulație și nu ai luat amenzi.
Revenind, România mai are de încasat 7,5 miliarde de euro (4,3 miliarde din granturi și 3,2 miliarde din împrumuturi). Dar riscul total de penalizări era de de 8,92 miliarde de euro. Deci PSD mai are de “salvat” încă vreo 5 miliarde de euro. Și „salvează” acum ce trebuia adoptat în 2023 și 2024!
Adevărul e că, dacă vorbim de banii de spitale, PSD prin Rogobete și Rafila au pierdut 1,8 miliarde de euro, bani gratis (granturi) pentru construirea de spitale.
USR a lăsat în 2021 o listă de 40 de spitale (27 erau cu șanse mari de realizare) și cu o alocare de 2,1 miliarde euro, bani gratis (grant). După ce vreme de 2 ani au amânat o decizie pe motiv de pesedisme, din lista de 27 s-au pierdut 740 milioane de euro, rămânând în listă doar 19 spitale. Nici pe alea Rafila și Rogobete nu au fost în stare să le contractele și să le implementeze, astfel că în decembrie 2025, Comisia Europeană a păstrat pe listă doar 8 spitale, cu un buget 535 milioane, din care doar 277 milioane gratis (grant, restul împrumut). Între timp, au mai pierdut un spital, așa că au rămas doar 7!
Adevărul e că România era gata să piardă alte peste 2,3 miliarde de euro pentru mânăreli la achizițiile publice pentru loturi din autostrăzile A7 și A8. Loturile alea au fost scoase totuși din PNRR și înlocuite cu altele, dar problema a rămas.
Adevărul e că nici după 5 ani de PNRR nu au înțeles cum funcționează PNRR. E posibil să fie și un mod de a profita de faptul că mecanismul de implementare poate părea puțin mai complicat și păcălesc oamenii cu declarații pompoase. În același registru de aberații sunt și declarațiile că s-a negociat prost în 2021 (cu trimitere directă la legea salarizării) la modul că pentru o reformă se primesc 50 de milioane de euro (ceea ce se cam bate cap în cap cu declarația că pentru câteva legi azi se primesc 4 miliarde!), dar se sancționează cu 700 de milioane de euro nerealizarea,
Inadmisibil totuși după 5 ani de PNRR să vorbești atâtea prostii.
***
Pentru cine vrea să aprofundeze, mai facem o încercare, acum, cu o lună înainte de final.
PNRR funcționează diferit de programele EU clasice, adică trebuie să faci reforme pentru a primi bani de investiții care sunt conexe reformelor. În programele EU clasice dacă nu faci investițiile sancțiunea e că nu primești banii. Sau primești parțial, în cazul în care se constată nereguli în implementare pentru care sunt aplicate corecții.
PNRR este practic un angajament pentru reforme al statului membru. Nu există varianta în care să poți face doar investiții!
Asta rezultă și din practică – în urma renegocierilor (2023, 2025, 2026) niciuna dintre reforme nu a fost eliminată din PNRR! (s-a renunțat la investiții, dar nu la reforme; au fost cel mult acceptate modificări).
O reformă nu valorează 50 de milioane de euro, nici 700 milioane – 1 miliard de euro (cum de exemplu se menționează în comunicările publice după ce mai trece câte un act normativ, inclusiv în cea de azi a lui Grindeanu).
Practic o reformă nu este necomensurată.
Valoarea reformelor este de fapt suma cumulată a alocării primite de către statul membru.
Vorbim deci de un pachet integrat de 66 reforme în contul cărora România primește 13,56 miliarde de euro granturi și 6,54 miliarde de euro împrumuturi pentru realizarea a 103 investiții. (acestea sunt valorile aferente PNRR aprobat în forma renegociată în iulie 2026)
Valoarea unei reforme nu este dată de vreo sumă pe care ar încasa-o statul membru, ci de importanța acesteia care se reflectă în valoarea de penalizare în caz de nerealizare – aceste sancțiuni pot ajunge și până la aproape 1 miliard de euro în cazul unor reforme considerate esențiale pentru PNRR.
Pentru nerealizarea reformelor însă sancțiunile sunt foarte mari, proporționale cu gradul de nerespectare al angajamentului statului membru pentru reforma/reformele în cauză. Putem spune că vorbim despre un mixt de sancțiune politico-administrativă; astfel, în teorie se poate ajunge la sancțiuni financiare mai mari decât întreaga alocare.
De unde totuși informația că pentru o reformă primim 50 de milioane de euro, dar implementarea ei costă 700 de milioane – 1 miliard de euro?
Această sumă de 50 milioane de euro este de fapt un etalon de calcul atunci când sunt stabilite sancțiunile pentru neîndeplinirea reformelor, respectiv valoarea aproximativă în termeni nominali pentru o țintă/jalon.
Aceste sancțiuni se stabilesc pe baza unei formule de calcul. Această formulă de calcul pleacă de la valoarea nominală a unei ținte/a unui jalon. Această valoare diferă în cazul granturilor față de valoarea din cazul împrumuturilor.
Valoarea este cea rezultată din împărțirea valorii totale a alocării de grant/a alocării de împrumut, la numărul total de ținte și jaloane aferent fiecărei alocări.
DETALIU CALCUL PENALIZĂRI REFORME
! Penalizările sunt stabilite prin Regulament (241/2021) doar la nivel de principiu. Valoarea de penalizare pentru neîndeplinirea parțială sau totală a unei ținte sau a unui jalon, este făcută în baza unei formule prevăzute într-o Comunicare/Ghid al Comisiei Europene.
Această formulă ia în calcul valoarea individuală a unei ținte/jalon care este raportată la valoarea totală a sumelor alocate fiecărui SM, diferențiat întra granturi și împrumuturi.
Astfel, pentru PNRR Ro – 385 ținte și jaloane (versiunea iulie 2026)
264 ținte și jaloane Granturi – 51,39 mil euro/milestone
121 ținte și jaloane Împrumuturi – 54,06 mil euro/milestone
NOTĂ – valorile sunt mai mari în varianta de PNRR tocmai aprobată, față de cea din decembrie anul trecut, întrucât a fost micșorat numărul de ținte și jaloane
Formula este diferită pentru investiții față de formula pentru reforme; pentru reforme ca cele rămase pentru care este nevoie de adoptarea de acte normative, valoarea globală țintă/jalon se înmulțește cu un coeficient standard de 5.
Formula de calcul prevede totodată și modalități diferite de evaluare funcție de importanța reformelor: Pentru reformele de importanță majoră (exemplu, cele în contextul Semestrului european) se mai aplică un coeficient de 3 sau de 4. Acești coeficienți depind foarte mult mult de credibilitatea guvernului în cauză.
Spre exemplu, în timpul guvernărilor Ciucă-Ciolacu, se discuta în spațiul public de valorile de penalizare pentru reforme majore de genul legii salarizarii sau codul urbanismului, al pensiilor speciale, al avertizorului de integritate sau al companiilor de stat, de valori de aproximativ 1,4 miliarde de euro. La acel moment credibilitatea guvernelor era echivalată cu un coeficient de 6.
Așadar, valorile de penalizare care circulă în spațiul public (anume cele comunicate de către MIPE) pentru țintele și jaloanele neîndeplinite, cele pentru care este nevoie de aprobare legislativă, reprezintă valori maximale care au luat în calcul exclusiv formula prin raportare la importanța reformei și raportându-se la modul în care au fost stabilite recent penalizări.
(este vorba spre exemplu de reforma pensiilor speciale, pentru care fusese în discuție o valoare de penalizare de aprox. 660 milioane de euro, însă în final, a fost apreciată o îndeplinire parțială, iar penalizarea a fost redusă la valoarea minimă reieșită din aplicarea formulei – 231 milioane de euro (valoare jalon x 5)
Această valoare maximală rezultă în urma înmulțirii valorii globale țintă/jalon cu coeficientul 5 aplicat pentru reforme, peste care mai vine un alt coeficient de 3 sau de 4:
Granturi
51,39 mil euro/milestone x 5 (coeficient pentru reforme legislative) = 256,96 mil x 3 =
770,88 milioane euro, penalizare maximă granturi (Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică, Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare, Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public, Modernizarea managementului resurselor umane în sectorul public)
sau 256,96 mil x 4 =
1027,84 milioane euro penalizare maximă granturi (reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate pentru Strategia Europeană privind biodiversitatea)
Împrumuturi
54,06 mil euro/milestone x 5 (coeficient pentru reforme legislative) = 270,3 mil x3 =
810 milioane euro, penalizare maximă împrumuturi (Instituirea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil pentru hidrogenul din surse regenerabile, Decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire)
sau 270,3 mil x4 =
1081,2 milioane euro, penalizare maximă împrumuturi (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare)
Practic, penalizările maxime posibile, adică sumele pe care le puteam pierde în caz că cele 11 jaloane care trebuia trecute prin acte normative (legi, HG-uri) totalizează 8,92 miliarde de euro și sunt împărțite astfel:
– 5,14 miliarde de euro din granturi (mai avem de luat 4,3 miliarde)
– 3,78 miliarde de euro din împrumuturi (mai avem de luat 3,2 miliarde)
***
SINTEZĂ PNRR, după ultima formă renegociată – iulie 2026
După ultima renegociere – valoarea totală a PNRR este de 20,1 miliarde de euro (o diminuare cu încă 1,2 miliarde de euro față de versiunea din decembrie 2025; această diminuare este doar din componenta împrumut)
Valoarea totală a sumei alocate României – 20.106. 860.700 euro
EUR 13.566.055.514 euro Granturi
EUR 6.540.805.186 Împrumuturi
Sume rămase de primit 7,5 miliarde euro (sume nete, după scăderea prefinanțării primite în 2021)
4,3 miliarde – granturi
3,2 miliarde – împrumuturi
Cereri de depus, 2: CP5 și CP6 (include și componenta de împrumut de la CP4)
Ținte și jaloane rămase de îndeplinit: 179
117 aferente componentei grant
62 aferente componentei împrumut”
