Nu sunt prea clare valorile pe care să le avem în comun în legătură cu consumul de energie | INTERVIU

Data:

Nu sunt prea clare valorile pe care să le avem în comun în legătură cu consumul de energie, a explicat Vera Marin, arhitect cu specializare în urbanism și designer de materiale educaționale, într-un interviu acordat PRESShub.

Vera Marin este coordonatorul echipei De-a Arhitectura în proiectul “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”, desfășurat împreună cu Freedom House România, Cult Researc și Norks Energi.

Citește și: Alfabetizare energetică, pentru o Românie eficientă și sustenabilă. Transfer de cunoștințe și creșterea conștientizării între România și Norvegia

În cadrul proiectului, De-a Arhitectura a dezvoltat, pilotat și definitivat ateliere specifice pentru liceu, gimnaziu și clasa a treia de școală primară pe tema energiei în relație cu mediul construit.

Vera Marin și colegul său Lucian Călugărescu, arhitect cu specializare în case pasive, au prezentat, în interviul acordat PRESShub, printre altele, care sunt rezultatele programului de educație pentru sustenabilitate, desfășurat în școli și care este gradul de cunoaștere în rândul elevilor cu privire la mediu, încălzire globală, tranziție energetică și consum eficient de energie.

PRESShub: Care sunt rezultatele programului de educație pentru sustenabilitate, desfășurat de De-A Arhitectura în școli, în cadrul proiectului ELES, după șase luni de implementare?

Vera Marin: De-a Arhitectura a dezvoltat, pilotat și definitivat ateliere specifice pentru liceu, gimnaziu și clasa a treia de școală primară pe tema energiei în relație cu mediul construit. 

Echipa a parcurs mai întâi o etapă de analiză a programelor de învățământ, pentru a cerceta atât conținuturile care se predau în școală, cât și competențele vizate.

Concluzia a fost folosită apoi pentru a determina rezultate de învățare dorite pentru scenariile educaționale create prin proiect ELES: deși există la toate cele trei nivelurile de învățământ (primară, gimnaziu și liceu) multe cunoștințe legate de modalitățile de producție a energiei, despre energia regenerabilă etc., sunt puține activități recomandate și puține resurse pentru competențe de aptitudini (posibilitatea de a opera efectiv cu acele cunoștințe despre energie în viața de zi cu zi).

De exemplu, în citirea și înțelegerea unei facturi, diferențierea între furnizor și distribuitor pentru a ști ce trebuie făcut în cazul unei întreruperi de energie electrică, etc.).

Vera MARIN, coordonatorul echipei De-a Arhitectura în proiect ELES, arhitect cu specializare (master și doctorat) în urbanism, designer de materiale educaționale, (autor principal pentru scenariul educațional pentru gimnaziu și cel pentru liceu)

Poate și mai gravă este insuficiența unor legături între domeniul energiei și cel al coeziunii în societate: competențele atitudinale urmărite se limitează la abordări care încurajează economia de resurse.

Nu sunt însă prea multe sau prea clare valorile pe care să le avem în comun în societate în legătură cu producția și consumul de energie. 

După analiza programelor școlare, a fost parcursă o etapă de documentare privind resurse didactice alternative, atât din România cât și din alte țări.

Cu ajutorul partenerului norvegian din proiectul ELES, au fost identificate resurse educaționale realizate de organizații norvegiene în alte proiecte internaționale.

Vera Marin, De-a Arhitectura
Vera Marin, De-a Arhitectura

Un manual în limba engleză despre energie a fost o sursă de inspirație foarte relevantă, mai ales că făcea diverse legături între producția și consumul de energie și mediul construit și amenajat. 

La webinarul organizat în 7 octombrie 2023 au fost prezentate atât concluziile analizei programelor școlare, cât și o sinteză a unor exemple de materiale educaționale pe obiective similare cu ale echipei.

Cadrele didactice care au dorit să fie parteneri asociați ai demersului au dat reacții pe propunerile de obiective de învățare și au promis organizarea unor sesiuni de pilotare în cadrul Săptămânii Verzi, deja programată în calendarul anului școlar astfel: Școala 311 din București (decembrie 2023), Școala Ciugud, Liceul Grigore Moisil (aprilie 2024).  

Mai întâi, a fost dezvoltat atelierul pentru școala primară: Detectivii energiei (autor principal Zina MACRI), material care a fost pilotat atât în școala 311, cât și la clasa a III-a și respectiv a IV-a din Școala Gimnazială Ciugud. 

Dezvoltate în lunile decembrie-martie 2024, scenariile educaționale pentru gimnaziu (Energia Școlii Mele) și respectiv pentru liceu (Energie. Locuință. Cartier) au fost testate în Săptămâna Verde și evaluate atât prin reacțiile elevilor, cât și prin discuție cu cadrele didactice care au asistat la implementare. 

Cel de-al doilea webinar este atât o ocazie de evaluare a reacțiilor cadrelor didactice, cât și posibilitatea de a asigura vizibilitatea acestor scenarii educaționale în sistemul educațional.

Sunt foarte importante aceste rezultate pentru Asociația De-a Arhitectura: pe lângă faptul că o serie de scenarii educaționale cu toate materialele aferente vor fi puse la dispoziția cadrelor didactice pentru a le aplica în Săptămâna Verde, în organizația noastră, există acum o echipă de profesioniști ai mediului construit care insistă pe eficiența energetică a clădirilor și pe posibilitățile de a produce energie din surse alternative nu din perspectivă tehnică, ci legând aceste obiective de tema implicării și de capacitatea indivizilor și comunităților de a planifica și de a implementa intervenții pentru protecția mediului și pentru tranziția energetică.

Am reușit să facem o demonstrație că, în Săptămâna Verde, activitățile pot acoperi o tematică mult mai largă: protecția mediului nu este doar despre biodiversitate sau despre calitatea aerului, apei, solului, ci și despre cum oamenii trebuie să caute soluții care, pentru același grad de confort sau chiar unul mai bun, consumă foarte puține resurse neregenerabile și nu generează amprentă de carbon. 

Care sunt principalele linii ale acestui program de educație? Ce au învățat elevii despre consumul de energie?

Copiii dobândesc cunoștințe noi despre legătura între mediul construit (școala lor sau o școală generică, locuință generică, cartier, localitate, regiune), producția și respectiv consumul de energie.

La Asociația De-a Arhitectura ne mândrim și suntem apreciați de cadrele didactice și de elevi pentru metode de învățare experiențială. 

Scopul nu este ca elevii să reproducă definiții, ci să experimenteze și să înțeleagă profund principiile de bază despre un anume subiect: 

  • consumul de energie din clădirile și din cartierele noastre poate fi diminuat – dacă facem amenajări și construcții noi care să fie mai eficiente, precum și intervenții de creștere a gradului de izolare termică la clădirile existente (retrofit).. 
  • clădirile și spațiile noastre publice pot să și producă, nu doar să consume energie – soare, vânt, diferențe de temperatură (pompe de căldură) pot fi surse de energie alternativă atât pentru producția de electricitate, cât și pentru încălzirea sau răcirea aerului din încăperile pe care le folosim, fără să scadă confortul ci dimpotrivă
  • suntem legați unii de alții în spațiu – rețelele de distribuție a energiei ne leagă între noi, ne leagă de producători, iar calitatea acestor rețele ne condiționează capacitatea de a fi producători de energie din surse alternative.

Pentru ca aceste idei să fie integrate, este nevoie nu doar de cunoștințe, ci și de exersarea acelor informații prin activități concrete, și de discuții pentru a defini interesul comun în legătura cu energia, etc.

Prin urmare, o serie de fișe, planșe, cartonașe de potrivit pe situații de amenajare interioară – toate aceste materiale didactice conduc elevii prin activități de investigație (școala primară) printr-un joc de rol intergenerațional (liceu) sau prin calcyule de consum de energie electrică pentru școala lor, sau decizii de pus într-o temă de proiectare pentru o intervenție de retrofit pentru o școală generică (gimnaziu).

Elevii din programul organizat de De-a Arhitectura au fost învățat despre consumul de energie
Elevii din programul organizat de De-a Arhitectura au fost învățat despre consumul de energie

Unde s-a desfășurat programul de educație? Ce ați aflat din interacțiunea cu elevii din diferite zone ale țării?

Lucian Călugărescu, De-a Arhitectura
Lucian Călugărescu, De-a Arhitectura

Lucian Călugărescu: Programul s-a desfășurat în București, Sector 6, și comuna Ciugud din județul Alba.

Iar în urma interacțiunii cu elevii din zonele diferite ale țării am identificat în primul rând o diferență esențială în ce privește curiozitatea și interesul de a înțelege legătura între energie și confort: în mediul urban, energia vine ca un dat și nu este o condiție de confort chestionată de elevi, căci este de obicei disponibilă.

În zona rurală, în special energia necesară pentru a încălzi iarna locuința este, în multe cazuri, dobândită printr-un efort suplimentar, oamenii fiind nevoiți sa se mobilizeze pentru a o dobândi.

De aici am observat și un interes aparte al copiilor din zonele rurale, care pot explica mai bine cum se produce caldura la ei în casă și ce fel de sisteme folosesc.

Lucian Călugărescu, membru al echipei De-a Arhitectura în proiect ELES, arhitect cu specializare în case pasive, designer de materiale educaționale, (contribuție la toate cele 3 scenarii educaționale).

Care este gradul de cunoaștere în rândul elevilor cu privire la mediu, încălzire globală, tranziție energetică și consum eficient de energie?

Lucian Călugărescu: În rândul elevilor, gradul de cunoaștere este redus cu privire la tranziția energetică și consumul eficient de energie.

Majoritatea nu cunosc ce modalități concrete se pot folosi pentru a diminua amprenta de carbon.

Văd acțiunile părinților pentru motive economice (economie de energie nu pentru protecția mediului, ci pentru reducerea facturilor) în locuințele lor, însă nu fac legătura între aceste acțiuni și modalitățile colective de a trăi eficient energetic din convingerea că astfel protejează mediul.

Astăzi, elevii nu își iau informațiile numai de la profesori, tehnologia este la îndemâna oricui pentru a se informa. De aici credem că rolul unui profesor este de a ghida elevii prin oceanul de informație care este tulburător de multă.

Rolul profesorilor poate fi unul de sprijin, de a-i ajuta să discearnă între informația utilă și cea inutilă, și pentru a-și descoperi sau dezvolta pasiunile în continuare.

Doamnă Vera Marin, ați declarat, la Energy Forum, organizat de Freedom House, că programul nu este despre ecologie, ci despre sustenabilitate. Care este diferența?

Vera Marin: Ecologia este înțeleasă, în general, ca protecția mediului. Dar pentru a putea proteja mediul, avem nevoie de alegeri înțelepte atunci când facem activitățile economice și când construim infrastructura care susține dezvoltarea socială (acces la condiții decente de locuire pentru toți oamenii – cu apă, canalizare, energie electrică, acces la educație, la servicii de sănătate, acces la cultură, etc.).

Citește și: Panourile solare de încălzire a apei. Avantaje și dezavantaje

Preocuparea pentru sustenabilitate înseamnă că simultan facem și protecția mediului, și dezvoltare economică, și dezvoltare socială.

De multe ori, din pricină că nu există bunăstare economică și socială, nu se poate face nici protecția mediului: resursele naturale sunt exploatate fără discernământ, activitățile economice se fac cu amprentă mare de carbon, etc. (ex. tăierea pădurilor de lângă comunități sărace din România) 

Când vorbim despre ecologie avem practici care se concentrează pe reducerea daunelor în timp ce sustenabilitatea adoptă o perspectiva mai largă asigurându-se că acțiunile noastre de azi nu vor compromite viitorul.

Vera Marin, la Energy Forum, organizat de Freedom House România în martie 2024. A vorbit despre lecțiile oferite în școli cu privire la consumul de energie și metode de a-l eficientiza
Vera Marin, la Energy Forum, organizat de Freedom House România în martie 2024. A vorbit despre lecțiile oferite în școli cu privire la consumul de energie și metode de a-l eficientiza

Pentru o coexistență armonioasă cu natura, trebuie să vedem mai clar legăturile dintre acțiunile noastre și modurile în care putem să creăm condiții bune de viață chiar ajutând regenerarea naturii, asigurând un loc mai important naturii în orașele noastre, etc.

Foarte multe convingeri personale și valori comune în societate au legătură cu abordarea aceasta pentru sustenabilitate, care integrează preocuparea pentru mediu cu cea pentru reducerea sărăciei și pentru șanse egale la educație și sănătate, pentru limitarea poluării din activitățile economice, pentru finanțarea sau taxarea diferențiată a companiilor în funcție de gradul lor responsabilizare față de mediu și de societate. 

Programul UNESCO de Educație pentru Sustenabilitate (ESD – Education for Sustainable Development / EDD – Educație pentru dezvoltare durabilă) există din 2005 (Decada educației pentru dezvoltare sustenabila – 2005-2014, și apoi GAP – Programul Global de acțiune pentru ESD – 2015-2019).

În prezent, UNESCO acționează pentru a sprijini guverne din întreaga lume în atingerea unor obiective setate pentru 2030 (Roadmap pentru ESD a fost publicat în 2020 – nu există online traducere în limba română).

O colecție impresionantă de ghiduri și materiale educaționale pentru a asigura cunoștințele, abilitățile, valorile și deci capacitatea de a acționa necesare pentru a aborda provocările interconectate: schimbările climatice, pierderea biodiversității, utilizarea nesustenabilă a resurselor și inegalitatea socială. https://www.unesco.org/en/sustainable-development/education

Programul Săptămâna Verde este un pas foarte necesar de educație pentru mediu, dar nu este suficient dacă ar fi să considerăm modurile prin care educația trebuie să ne ajute să facem față provocărilor de azi și de mâine și gradului din ce în ce mai mare de complexitate al acestor provocări.  

Misiunea asociației pe care o reprezentați în acest proiect este pentru educație de mediu construit. Ce înseamnă mediu construit și care sunt valorile acestuia?

Vera Marin: Mediu construit este practic tot ceea ce ne înconjoară dacă nu suntem în natură. Asociația De-a Arhitectura nu se limitează la educația care face cunoscute atributele arhitecturii: estetică, funcționalitate, siguranța în folosirea clădirilor.

Educația de mediu construit cuprinde și înțelegerea proceselor prin care ajungem să avem aceste atribute, procese în care nu doar arhitecții au un rol important, ci și clienții acestora, autoritățile care avizează, aprobă, finanțează investiții publice, utilizatorii spațiilor respective construite sau amenajate.

Aceste procese conduc la rezultate bune dacă toți cei implicați au aceleași referințe privind valorile pe care le dorim în mediul nostru construit: protecția mediului, protecția patrimoniului, acces la spații publice de calitate, la infrastructură pentru educație, cultură, sănătate, etc.  

Aceste valori sunt înțelese și asumate cu condiția ca și procesul de învățare să fie unul atractiv, accesibil, care încurajează gândirea critică, experiența directă, colaborarea, dezbaterea.

Prin urmare, misiunea organizației noastre este de a promova nu doar un conținut necesar, ci și principii educaționale contemporane prin activități și materiale didactice pentru învățare experiențială, lucru în echipă, capacitate de discernământ pentru a naviga în noianul de informații disponibile pe internet, etc. 

Ce ar trebuie să facă școala românească pentru a crește nivelul de educație despre mediu în rândul elevilor?

Vera Marin: Există azi, la nivelul administrației publice centrale, un cadru de acțiune deja constituit. Preocuparea guvernului pentru educație privind protecția mediului este printre obiectivele aprobate în Strategia națională pentru dezvoltare durabilă (2018), este parte din obligații asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene dar și ca urmare a Strategiei Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentru Europa privind educaţia în domeniul dezvoltării durabile (EDD). 

Au fost făcute modificări la Legea Educației Naționale nr. 1/2011, pentru a include competențele de mediu în rândul competențelor-cheie. Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 (aprobată prin H.G. nr. 59/2023) prezintă toate aceste elemente de context. 

În școlile din România, acest nou cadru de acțiune se reflectă, în principal, prin noul program Săptămâna Verde. Prima ediție a programului s-a derulat în anul școlar 2022-2023 – dar, de fapt, doar în a doua parte a anului școlar din pricină că normele metodologice au fost publicate în februarie 2023 (ORDIN nr. 3.629/M. Of nr. 102 din 6 februarie 2023). 

Oamenii dedicați protecției mediului în așa mare măsură încât s-au înscris sau au creat organizațiile de mediu au salutat acest program ca fiind o cale directă de a ajunge cu mesajele lor în sistemul educației formale.

Un vis împlinit. Organizații cu experiență de colaborare cu școlile, s-au mobilizat nu doar în direcția de a oferi direct activități pentru elevi, ci și pentru formarea cadrelor didactice, prin cursuri online despre cum să organizeze săptămâna altfel, dar și cu materiale didactice suport astfel încât profesorii să se descurce mai ușor în această nouă misiune. 

O colaborare foarte necesară între Ministerul Educației și Ministerul Mediului a condus la realizarea unui portal online, unde aceste organizații de mediu au putut să pună la îndemâna cadrelor didactice, într-un singur loc, resurse testate, validate. 

Sperăm ca și materialele rezultate din proiect ELES să se regăsească în această platformă.

Recent (aprilie 2024), Guvernul a aprobat finanțarea din Fondul pentru mediu a Programului Săptămâna Verde. Vor exista deci și resurse financiare de la nivel central pentru acest program astfel încât activitățile să nu necesite contribuții financiare ale părinților.

Ideal ar fi ca și autoritățile publice locale să contribuie – dacă nu financiar, măcar prin asigurarea recunoașterii unor parteneriate locale între școli și organizații sau companii locale. 

Problema principală rămâne însă nevoia de pregătire a cadrelor didactice. provocarea este una foarte mare: într-un timp scurt, profesorii trebuie să aibă nu doar clare conținuturile și rezultatele învățării pentru educația de mediu, ci și capacitatea de a organiza activități atractive, interesante, și respectiv posibilitatea de a colabora cu persoane care nu sunt parte din sistemul educațional, dar care pot sprijini școlile în activitățile din Săptămâna Verde.

Dar pe lângă încurajări, resurse, programe de formare, cred că școala românească ar trebui să aibă și penalizări pentru cadrele didactice care nu își îndeplinesc obligațiile derivate din acest program.

Elevii vin cu autocare în excursii de o zi și vizitează mall-urile din orașele mari, delfinariul din Constanța, grădina zoologică. Este greu de înțeles care e valoarea educațională pentru competențele cheie introduse în Legea Educației sau ce legătură există între activitățile acestea și prevederile Strategiei Naționale Strategia privind educația pentru mediu și schimbări climatice. 


ECHIPA De-a Arhitectura:

Vera MARIN: coordonator componentă educațională proiect ELES, arhitect cu specializare (master și doctorat) în urbanism, autor principal pentru scenariul educațional la gimnaziu și liceu, pilotare pe toate cele 3 scenarii educaționale, prezentări publice în eco-camps și la forum energie.

Alina PERTEA: pedagog, profesor de educație socială și socio-umane, cercetător, analiza programelor școlare la toate cele trei ciclurile de învățământ.

Lucian CĂLUGĂRESCU: membru al echipei  De-a Arhitectura în proiect ELES, arhitect cu specializare în case pasive, contribuție la toate cele 3 scenarii educaționale.

Zina MACRI: arhitect cu specializare în arhitectură sustenabilă, documentare exemple de materiale educaționale, autor principal pentru scenariul educațional la școala primară, pilotare școală primară.

Ioana MORARU: arhitect, contribuții pe scenariul pentru gimnaziu,pilotare pe toate cele 3 scenarii educaționale.

Simona ȘERBAN: arhitect, responsabil comunicare, contribuții pe scenariul pentru liceu, pilotare pe toate cele 3 scenarii educaționale.

Ada STAN: student antropolog, asistent de proiect, contribuții media video montaj, pilotare scenarii educaționale școala primară și gimnaziu.

Vero SAVA: arhitect, identitate vizuală , graphic designer pentru toate materialele educaționale.

Sprijinit cu un grant din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin granturile SEE 2014-2021, în cadrul proiectului “Energy literacy for an efficient and sustainable Romania. Transversal knowledge transfer and awareness raising between Romania and Norway. (ELES)”


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Trans Energy
Trans Energy
spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Campania electorală a început cu Zilele Municipiului Botoșani și o sumă record | Monitorul de Botoșani

Campania electorală începe cu Zilele Municipiului Botoșani. A fost...

Leonard Zăicescu despre antisemitismul din România: Antisemiții continuă să rămână pedepsiți

Leonard Zăicescu a obținut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului...

10 burse pentru jurnaliștii locali, pentru combaterea dezinformării

10 burse pentru jurnaliștii locali sunt oferite de GlobalFocus...

De ce este important Parlamentul European – dezbatere la Iași cu candidații din Moldova

De ce este important Parlamentul European - dezbatere la...