Agent Green, Greenpeace România, Comunitatea Declic, Federația Peisaj Deschis și Platforma pentru Adaptare Climatică acuză Ministerul Mediului că încearcă să închidă un jalon din PNRR prin reetichetarea unor suprafețe care beneficiază deja de diferite forme de protecție. Proiectul publicat de minister cuprinde 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, însumând 2,54% din suprafața terestră a României, mult sub obiectivul european de protecție strictă invocat de organizațiile de mediu.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat, în 3 august, proiectul de ordin pentru aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate. Documentele au fost puse în transparență după aproximativ trei ani de cartare și la șase ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru biodiversitate.
Potrivit analizei realizate de cele cinci organizații, catalogul cuprinde aproximativ 609.400 de hectare de suprafețe terestre, reprezentând numai 2,54% din teritoriul României.
Organizațiile susțin că rezultatul este insuficient în raport cu obiectivul Strategiei europene pentru biodiversitate, care prevede protejarea a cel puțin 30% din suprafețele terestre și marine ale Uniunii Europene, o treime din acestea – echivalentul a 10% din teritoriu – urmând să beneficieze de protecție strictă.
Greenpeace România arată că România, prin cele cinci regiuni biogeografice și prin suprafețele sale de păduri primare, seculare și pajiști cu biodiversitate ridicată, ar trebui să aibă o contribuție importantă la atingerea obiectivului european. Organizația reclamă faptul că proiectul propune numai 2,54% din teritoriul național, iar suprafețele nou adăugate în afara protecției existente ar reprezenta doar 0,25%.
Peste 90% din suprafețe sunt deja în arii protejate
Analiza bazei de date GIS publicate de minister indică, potrivit ONG-urilor, că peste 90% din cele aproximativ 609.400 de hectare sunt deja cuprinse în parcuri naționale sau naturale, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, în rezervații și monumente ale naturii, în situri UNESCO ori în alte categorii de arii naturale protejate.
Suprafețele propuse în afara ariilor protejate existente ar însuma aproximativ 59.800 de hectare, echivalentul a numai 0,25% din teritoriul țării.
Ministerul confirmă, în comunicatul prin care prezintă proiectul, că noul catalog include zone de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale, suprafețe strict protejate din Delta Dunării, rezervații, monumente ale naturii, păduri din Patrimoniul Mondial UNESCO și păduri virgine sau cvasivirgine. La acestea se adaugă păduri proprietate publică pentru care Romsilva și-a exprimat acordul.
Organizațiile de mediu consideră însă că includerea acestor suprafețe, deși necesară, nu poate fi prezentată drept o extindere reală a protecției.
„Ministerul nu construiește deocamdată o rețea națională nouă, coerentă și conectată, ci reunește sub o denumire nouă, în principal, suprafețe care existau deja pe hărțile conservării”, avertizează organizațiile.
Protecție strictă sau management activ
O altă controversă privește regimul care va fi aplicat în interiorul zonelor prioritare pentru biodiversitate.
Conform analizei GIS invocate de ONG-uri, numai aproximativ 26% din suprafața catalogului ar urma să fie încadrată exclusiv în regim de nonintervenție. Aproape 56% ar combina nonintervenția cu măsuri de management activ, iar circa 18% ar beneficia exclusiv de management activ.
Ministerul arată că denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate” a fost introdusă pentru a permite includerea atât a suprafețelor cu protecție strictă, cât și a celor în care este permis managementul activ. În aceste din urmă zone, cadrul legal permite continuarea pășunatului, cositului și a altor activități tradiționale, în concordanță cu obiectivele de conservare.
Organizațiile solicită ministerului să arate concret câte dintre suprafețele incluse îndeplinesc criteriile europene pentru protecție strictă, susținând că simpla includere în catalog nu garantează eliminarea intervențiilor cu impact asupra ecosistemelor.
Greenpeace avertizează, de asemenea, că zonele prioritare pentru biodiversitate, în forma definită de legislația națională, nu sunt automat echivalente cu suprafețele de protecție strictă, deoarece managementul activ este permis în numeroase cazuri.
Gabriel Păun: „Nu putem apăra România schimbând etichetele de pe hartă”
Gabriel Păun, președintele Agent Green, afirmă că protecția strictă nu trebuie privită exclusiv ca o măsură pentru conservarea speciilor, ci ca o infrastructură naturală esențială pentru apă, agricultură, economie și adaptare climatică.
„Protecția strictă a 10% din România trebuia să devină scheletul viu al țării. Nu doar un refugiu pentru biodiversitate, ci infrastructura naturală care ne susține societatea și economia: pădurile care păstrează apa și răcoresc teritoriul, râurile și zonele umede care atenuează seceta și inundațiile, solurile vii care susțin agricultura și ecosistemele intacte care absorb șocurile climatice”, declară Gabriel Păun.
Președintele Agent Green avertizează că investițiile în restaurarea unor ecosisteme degradate nu vor produce rezultate durabile în lipsa unor nuclee naturale sănătoase și interconectate.
„Ministerul ne oferă doar 2,54% din teritoriul țării, compus în cea mai mare parte din suprafețe aflate deja în arii protejate, și îi spune «prima etapă». Nu putem apăra România schimbând etichetele de pe hartă. Avem nevoie de protecție nouă, reală, permanentă și conectată”, afirmă Păun.
Regulamentul european privind refacerea naturii stabilește ca obiectiv al Uniunii aplicarea unor măsuri de restaurare pe cel puțin 20% din suprafețele terestre și pe cel puțin 20% din suprafețele marine până în 2030. Pentru habitatele care nu se află într-o stare bună, măsurile trebuie să acopere până în 2030 cel puțin 30% din suprafața vizată de regulament.
Citește și: Cum au schimbat amendamentele votate de PSD și AUR Strategia biodiversității la Senat
Aproximativ 80% dintre propunerile ONG-urilor ar fi fost eliminate
Organizațiile afirmă că aproximativ 80% dintre propunerile cartografice transmise de Agent Green, Greenpeace și Declic nu se mai regăsesc în proiectul publicat de minister.
Printre suprafețele eliminate s-ar afla, potrivit acestora, inclusiv zone pentru care existau acorduri din partea proprietarilor sau administratorilor.
Ministerului i se cere să publice lista integrală a propunerilor primite, rezultatul evaluării fiecărei suprafețe și justificarea științifică sau juridică a acceptării ori respingerii.
„Pe ce criterii s-a micșorat suprafața propusă spre protecție? Chiar nu există potențial, nu avem arii naturale valoroase? Sau ministerul a devenit avocatul unor interese private care nu au nicio legătură cu criteriile științifice de desemnare?”, întreabă reprezentanții organizațiilor într-un comunicat de presă comun.
Ministerul anunțase încă din ianuarie 2026 că desemnarea zonelor urma să fie bazată pe acordul autorităților locale, al administratorilor și al comunităților. Instituția susținea atunci că suprafețele vor fi declarate numai acolo unde există consens și că proiectul nu impune un procent fix din teritoriul național.
ONG-urile consideră însă că introducerea dreptului de veto al proprietarilor și administratorilor a contribuit decisiv la reducerea suprafețelor. Greenpeace critică în mod special faptul că acceptul trebuie solicitat inclusiv unor instituții precum Romsilva și Administrația Națională „Apele Române”, care administrează terenuri aflate în proprietatea publică a statului.
Greenpeace contestă alegerea unui ordin de ministru
Greenpeace România ridică și problema formei juridice alese pentru desemnarea zonelor, susținând că adoptarea catalogului ar trebui realizată prin hotărâre de Guvern, nu prin ordin de ministru.
Juriștii organizației avertizează că soluția aleasă ar putea fi vulnerabilă în instanță, ceea ce ar pune în pericol întregul proces de conservare.
Ministerul nu a prezentat, până în acest moment, un răspuns public detaliat la această critică juridică.
Consultare pentru 472 de zone, în numai câteva zile
Ministerul a publicat în 3 august proiectul de ordin, sute de fișe tehnice și baza cartografică națională. Observațiile pot fi transmise în termen de zece zile calendaristice de la publicare.
Dezbaterea publică este programată pentru 10 august 2026, între orele 14:00 și 16:00, iar înscrierile pentru participare și recomandările trebuie transmise până în 7 august, ora 14:00.
Organizațiile consideră că intervalul este insuficient pentru analizarea celor 472 de zone, a documentelor tehnice și a bazei GIS, mai ales în perioada concediilor.
Ministerul justifică urgența prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 34 din PNRR, referitor la intrarea în vigoare a actelor normative pentru desemnarea zonelor de protecție strictă. Corecția financiară maximă asociată neîndeplinirii jalonului ar putea ajunge la 25,69 milioane de euro.
„Un jalon PNRR nu poate fi bifat doar pentru că un ordin a fost publicat în Monitorul Oficial. El trebuie să producă rezultatul pentru care România a primit finanțarea”, transmit Agent Green, Greenpeace România și Comunitatea Declic.
Organizațiile cer un moratoriu
ONG-urile solicită publicarea tuturor propunerilor primite și a motivelor pentru care acestea au fost acceptate sau respinse, revizuirea catalogului pentru includerea unor suprafețe noi și conectate ecologic, precum și protejarea tuturor pădurilor primare și seculare existente.
De asemenea, acestea cer un calendar obligatoriu pentru apropierea de obiectivul de 10%, cu termene și suprafețe intermediare, precum și instituirea unui moratoriu asupra tuturor zonelor identificate de experți, până la finalizarea procesului de desemnare.
Potrivit Greenpeace, contractul de cartare ar fi identificat aproximativ 1,9 milioane de hectare. Organizația avertizează că, în lipsa protecției temporare, unele suprafețe ar putea fi afectate de exploatări forestiere, extragerea agregatelor minerale sau proiecte de investiții înainte de desemnarea lor.
„Întreaga clasă politică pare să fie ignorantă și lipsită de curaj în privința pericolului climatic. Altfel, ar înțelege că, dacă vrem să mai avem apă dulce și natură funcțională, trebuie să scoatem drujbele din cel puțin 10% din pădurile României”, afirmă Ciprian Gălușcă, reprezentantul Platformei pentru Adaptare Climatică.
Ministerul susține că actualul catalog reprezintă numai prima etapă a procesului. Organizațiile arată însă că documentele publicate nu prezintă un calendar clar, suprafețe intermediare asumate, surse de finanțare sau termene obligatorii pentru etapele următoare.
„10% înseamnă 10%. Nu 2,54%, nu o etichetă nouă și nu o promisiune fără termen”, concluzionează cele cinci organizații.
(Sursa foto: Ministerul Mediului / Facebook)
