O analiză de percepție FlashData cartografiază conversația online despre Justiție. Volum, reacție și tonalitate, pe instituții și partide

Compania FlashData a publicat o analiză a conversației publice din mediul online despre Justiția din România, desfășurată între 10 iulie și 8 august 2026. Studiul urmărește separat modul în care sunt discutate cinci instituții — Ministerul Justiției, DNA, DIICOT, CSM și CCR — și modul în care patru partide parlamentare sunt asociate temei Justiției, pe baza a peste 27.000 de mențiuni și aproape 300.000 de interacțiuni monitorizate.

FlashData, companie cunoscută în special pentru sondaje, a realizat o analiză de percepție privind modul în care Justiția din România a fost discutată în mediul online, în intervalul 10 iulie – 8 august 2026. Studiul, intitulat „Analiză de percepție asupra Justiției din România în ultimele 30 de zile„, combină trei seturi de date, monitorizate separat:

• conversația despre instituții — mențiuni ale Ministerului Justiției, DNA, DIICOT, CSM și CCR, însumând 18.100 de mențiuni, 6.400 de autori unici și 156.200 de interacțiuni;
• conversația politică pe tema Justiției — mențiuni ale PSD, PNL, USR și AUR în asociere cu subiecte precum Justiția, DNA, CSM, CCR, ÎCCJ, procurori, judecători sau magistrați, totalizând 9.300 de mențiuni, 3.600 de autori unici și 136.900 de interacțiuni;
• canalele oficiale și comentariile publicului — activitatea paginilor oficiale ale celor cinci instituții (68 de postări analizate, într-o fereastră de 14 zile) și un corpus separat de 867 de comentarii publice, însumând circa 14.700 de cuvinte.

Potrivit metodologiei descrise în raport, cele două universuri de conversație (instituțional și politic) sunt monitorizate separat și se pot suprapune parțial — un conținut care leagă un partid de o instituție poate fi numărat în ambele seturi de date.

Citește și: Cristi Danileț după cazul Recea-Cristur: Avem legi, dar cum le aplicăm? Despre dezinformare, panică și violență

Precizări metodologice

Universul monitorizat cuprinde mențiuni publice în limba română, din surse online deschise — presă, bloguri, rețele sociale, forumuri —, fără acces la conținut privat. Potrivit autorilor studiului, clasificarea tonalității (pozitiv/neutru/negativ) este realizată automat, cu o acuratețe estimată de peste 85%. În plus, valorile privind interacțiunile pe canalele oficiale sunt praguri minime, nu măsurători complete, întrucât pentru o parte dintre postări contoarele nu au putut fi citite integral. De exemplu, pentru pagina oficială a CCR, comentariile sunt dezactivate.

Din analiza distribuției mențiunilor și interacțiunilor reiese că CSM concentrează cel mai mare volum de mențiuni (31,5%), dar doar 9,2% din interacțiuni, în timp ce DIICOT, cu 22,1% din mențiuni, adună 54,7% din interacțiunile totale ale universului instituțional analizat. Autorii asociază o parte semnificativă a acestui volum de reacție — între 48% și 57% — cu episoadele legate de un singur caz aflat în anchetă, denumit în raport „cazul Pașca”.

Raportul mai arată că zece episoade concentrează 45,9% din interacțiunea instituțională a lunii și că niciunul dintre acestea nu provine de pe paginile oficiale ale celor cinci instituții monitorizate.

În ceea ce privește partidele, PSD conduce la numărul de mențiuni (32,6%), în timp ce PNL generează cea mai mare pondere de interacțiuni (33,2%), AUR are cel mai redus volum, dar cea mai mare densitate a reacției raportate la numărul de mențiuni.

Datele complete, inclusiv distribuția tonalității pe fiecare instituție și partid, precum și nucleele narative identificate în comentariile analizate, sunt prezentate în raportul FlashData.