Reluarea exportului de petrol din Kazahstan, în condiții normale, nu este nici pe departe numai o problemă a României: este o problemă complicată, cu implicații geopolitice ca la carte.
SUA și Conducta Caspică
Congresmanul republican american Bill Huizenga a declarat recent că atacurile asupra infrastructurii Consorțiului Conductei Caspice (CPC) nu mai pot fi tolerate și a cerut administrației de la Washington să avertizeze Kievul să nu mai vizeze această rută de export petrolier.
Într-un interviu acordat publicației The Times of Central Asia, Huizenga, președintele Subcomisiei pentru Asia de Sud și Centrală a Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, a afirmat că atacurile asupra terminalului CPC reprezintă o amenințare nu doar pentru civili, ci și pentru interesele americane.
„Administrația trebuie să transmită clar Ucrainei că atacurile asupra terminalului CPC reprezintă o amenințare nu doar pentru civili, ci și pentru interesele Statelor Unite. Ucraina trebuie să se abțină de la lovirea infrastructurii energetice legitime a aliaților săi, care contribuie la securitatea energetică globală și la stabilitatea economică”, a declarat congresmanul.
Huizenga a amintit că Statele Unite au oferit Ucrainei aproximativ 200 de miliarde de dolari în ajutor militar și financiar și a avertizat că, dacă atacurile asupra CPC vor continua, acestea ar putea influența sprijinul acordat Kievului.
Atacuri cu drone asupra terminalului petrolier din Novorossiisk
Pe 17, 19 și 20 iulie, mai multe petroliere și instalații de la terminalele petroliere din portul rus Novorossiisk au fost atacate cu drone. Ministerul de Externe al Kazahstanului a cerut încetarea imediată a atacurilor asupra infrastructurii CPC, calificându-le drept „un atac asupra intereselor economice ale Kazahstanului”, fără să indice însă un autor.
Pe 23 iulie, Ministerul Energiei de la Astana a anunțat suspendarea temporară a transporturilor de petrol prin Marea Neagră și reducerea producției „pentru garantarea siguranței navelor, echipajelor și mediului”.
Anterior, surse citate de Reuters afirmaseră că rezervoarele terminalului CPC din apropiere de Novorossiisk erau „pline cu materie primă”.
Administrația Trump a cerut Kievului să înceteze atacurile asupra navelor care nu aparțin Rusiei, potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial de la Casa Albă.
Autoritățile ruse au acuzat Ucraina pentru atacuri, susținând că obiectivul acestora ar fi destabilizarea pieței globale a petrolului.
Ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a declarat însă că Kievul nu are nicio legătură cu atacul asupra principalei rute de export petrolier a Kazahstanului.
Citește și: Startup-ul ucrainean care duce războiul rachetelor în adâncul Rusiei
CPC, o rută strategică pentru petrolul kazah
Aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului sunt transportate prin Consorțiul Conductei Caspice. Conducta traversează teritoriul Rusiei până la terminalul maritim din Marea Neagră, de unde petrolul este livrat pe piețele internaționale.
CPC este deținut de companii din Kazahstan, Rusia și grupuri occidentale din sectorul energetic. Compania americană Chevron deține 15% din acțiuni, iar ExxonMobil 7,5%.
Printre ceilalți acționari se numără Transneft (24%), Lukoil (12,5%), Rosneft (7,5%) și compania kazahă KazMunayGas (19%).
Conducta a început să funcționeze în 2001, conectând zăcământul Tengiz (unde Chevron are 50% din acțiuni, iar ExxonMobil, 25%) și alte câmpuri petroliere din Kazahstan cu instalațiile de încărcare a petrolierelor din apropiere de Novorossiisk.
La inaugurarea sa, administrația lui George W. Bush descria Consorțiul Conductei Caspice (CPC) drept un proiect în valoare de 2,6 miliarde de dolari și cea mai mare investiție americană individuală realizată în Rusia. ChevronTexaco și ExxonMobil asiguraseră aproape jumătate din finanțarea proiectului, potrivit unei fișe informative publicate de Casa Albă cu ocazia plecării primului petrolier din terminal.
În 2025, CPC a transportat aproximativ 70 de milioane de tone de petrol, dintre care circa 63 de milioane de tone au reprezentat petrol kazah destinat exportului.
Restul a provenit din producția rusă din zăcămintele de la Marea Caspică.
CPC este un sistem multinațional de export care transportă în principal petrol provenit din Kazahstan, deservind zăcăminte dezvoltate cu investiții americane considerabile și deținute parțial de companii americane. Această istorie explică de ce Washingtonul tratează diferit atacurile care afectează infrastructura CPC față de loviturile îndreptate exclusiv împotriva obiectivelor militare rusești sau a intereselor energetice supuse sancțiunilor.
Kievul neagă implicarea
Nu este primul incident care vizează infrastructura CPC. În noiembrie anul trecut, terminalul maritim al consorțiului a fost avariat într-un atac cu drone navale fără echipaj. Autoritățile kazahe au condamnat atunci atacul asupra infrastructurii petroliere, relatează RFE/RL.
În decembrie, Ucraina a afirmat că atacul nu a fost îndreptat împotriva Kazahstanului sau a unei alte țări terțe, ci a urmărit să contracareze invazia rusă.
Statele Unite au condamnat și ele atacurile asupra CPC, calificându-le drept o „amenințare pentru investițiile americane în Kazahstan”.
Ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olga Ștefănișina, declara în februarie că SUA au transmis Kievului un demers diplomatic pe această temă.
„Momentul” Tokaev
Pe 25 iulie, la întâlnirea de la Omsk, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokaev, i-a transmis liderului rus Vladimir Putin că războiul din Ucraina ar trebui „înghețat” și că Moscova și Kievul ar trebui să revină la negocieri. Mesajul a fost neobișnuit de direct pentru un lider al unui stat aliat Rusiei în cadrul unei întâlniri publice cu Putin, interpretat repede de unii observatori aproape ca un gest de frondă, explicat desigur de pierderile serioase pe care le suferă economia kazahă.
Tokaev nu a acuzat însă Rusia de agresiune și a evitat să atribuie responsabilitatea pentru declanșarea războiului din Ucraina (rădăcina problemelor), păstrând linia diplomatică tradițională a Astanei de echilibru între Moscova, Occident și China. Totuși, el a contestat indirect narațiunea Kremlinului potrivit căreia conflictul ar fi unul intern ucrainean sau un război cu o justificare clară.
„De la început am spus că este vorba despre un conflict interstatal, nu despre un război civil”, a spus Tokaev. El a adăugat:„Natura acestui conflict nu este pe deplin clară pentru mulți, inclusiv pentru noi.”
Tokaev a comparat situația din Ucraina cu alte conflicte înghețate, spunând că în cazul conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan „originile și esența” erau mai ușor de înțeles, în timp ce războiul ruso-ucrainean este mult mai dificil de explicat.
Punctul central al intervenției a fost propunerea de înghețare a conflictului, respinsă a doua zi, fără menajamente, de purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
„Poate că este timpul să înghețăm acest conflict și să revenim la formula Istanbul 2.0”, a spus liderul de la Astana, continuând: „Sub garanțiile marilor puteri, inclusiv ale Rusiei, am putea merge mai departe spre pacea mult așteptată.”
Un moment neașteptat de curaj? Mai puțin, cred analiștii locali și ruși, citați de Europa Liberă/Libertatea, redacția pentru Kazahstan (RFE/RL).
Citește și: Vânătorea de nave în Marea Neagră: Ucraina lovește petroliere, Rusia, vase cu cereale
Kazahstanul, prins între Rusia, Occident și China
Analistul politic kazah Dimas Aljanov consideră că declarațiile președintelui Tokaev privind atacurile asupra CPC au fost influențate de relațiile complicate ale Astanei cu Moscova.
„Cred că a existat un anumit acord între liderii Rusiei și Kazahstanului atunci când au discutat formatul. Într-o anumită măsură, aceasta poate fi o încercare de a readuce în discuție acordurile de la Istanbul, care țin cont de interesele Rusiei”, a declarat Aljanov pentru Deutsche Welle.
Potrivit acestuia, situația este dificilă pentru Kazahstan, care pierde o parte importantă din venituri și încearcă să găsească soluții cu sprijinul Statelor Unite și al Europei.
„Pe de altă parte, 15% din consorțiu este deținut de Rusia, iar aproximativ 10-15% din petrolul transportat prin conductă provine din Rusia. În aceste condiții, Kazahstanul se află într-o poziție dificilă”, a spus expertul.
„Un mesaj transmis de Beijing?”
Politologul rus Ivan Preobrajenski consideră că poziția lui Tokaev ar putea fi și un mesaj transmis de China.
„Este clar că nu este vorba doar despre acest lucru. Poate fi o solicitare venită din partea partenerilor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă și din partea Beijingului, nu doar din partea Europei și Statelor Unite”, a declarat el pentru postul de radio Dojdi.
Un alt analist rus, Ruslan Aisin, afirmă că Tokaev și-ar fi discutat poziția cu Vladimir Putin înaintea intervenției de la Omsk și că mesajul ar fi fost destinat inclusiv liderului chinez Xi Jinping.
„Mi-a fost clar că era un lucru rău. Tokaev, la fel ca [președintele belarus Aleksandr] Lukașenko înaintea lui, transmitea: «Prietene drag, nu ești într-o situație bună, trebuie să faci ceva»”, a declarat Aisin pentru Current Time.
Potrivit acestuia, obiectivul lui Putin nu ar fi încheierea războiului, ci crearea impresiei în fața Statelor Unite că Rusia este pregătită pentru pace.
„Nu știm ce se va întâmpla. Putin nu vrea un acord de pace. Vrea să arate că are un plan de pace. În Statele Unite urmează alegeri peste trei luni, iar apoi susținătorii Ucrainei ar putea fi absorbiți de disputele politice interne și să nu mai acorde aceeași atenție războiului”, a afirmat analistul.
(Foto: Kassym-Jomart Tokaev și Vladimir Putin. 25 iulie 2026. FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
