Predoiu confirmă ce a explicat și PRESShub: CCR nu impune un prag pentru abuzul în serviciu

Data:

Ministrul Justiției a confirmat ceea ce PRESShub a explicat în urmă cu o săptămână: Curtea Constituțională nu a impus un prag obligatoriu pentru abuz în serviciu.

„Dispozitivul deciziilor CCR trebuie urmat ad litteram. Nicio decizie a Curţii Constituţionale nu stabileşte cu termeni imperativi că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă are un prag.

Deciziile CCR resping excepţiile de neconstituţionalitate pe motiv că nu există prag. Dispozitivele deciziilor CCR 405, 392, 650, 515, 741 – toate spun că excepţia este respinsă.

Cu alte cuvinte, infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională dacă nu are prag.

Verdictul CCR a fost că infracţiunea de abuz în serviciu este constituţională chiar dacă nu are prag valoric. De aceea noi am făcut proiectul fără prag. În considerentele deciziei 405, CCR îşi manifestă rezerva că intenţia Legiuitorului a fost să legifereze abuzul în serviciu fără prag”, a declarat Cătălin Predoiu, într-un interviu pentru Mediafax.

Citește și: Președinția nu vrea să justifice legal de ce a decis secretizarea ajutorului militar către Ucraina

Nu există obligativitate pentru prag la abuzul în serviciu

Ministrul Justiției a menționat că nicio decizie a CCR nu stabileşte în dispozitiv obligativitatea unui prag la abuzul în serviciu. Există mai multe decizii CCR care dezbat problema, sugerează că ar trebui să existe un prag şi spune că Legiuitorul are obligaţia stabilirii lui. Concluzia este că un proiect de lege, elaborat de MJ în acord cu deciziile CCR, ar fi trebuit să fie fără prag.

„Coaliţia a procedat corect când a aprobat acest proiect în vara 2022. Un proiect de lege cu un prag care să nu fie derizoriu sau unul fără prag este de asemenea constituţional. Formula cu prag este constituţională dacă pragul nu este derizoriu, dar şi formula fără prag este constituţională. Curtea Constituţională a fost generoasă, a deschis plaja de opţiuni pentru Legiuitor”, a menționat Cătălin Predoiu.

Adevărul despre pragul la abuzul în serviciu

Pe 12 aprilie, PRESShub arăta că politicienii care insistă pentru impunerea unui prag mare pentru abuzul în serviciu invocă faptul că CCR ar fi cerut acest lucru într-o decizie a sa. Inclusiv o parte dintre analiști menționează această obligativitate și afirmă că fără impunerea unui prag actualele prevederi privind abuzul și neglijența în serviu ar fi neconstituționale.

Realitatea arată exact pe dos. O analiză a unor decizii recente ale CCR demonstrează că, deși judecătorii constituționali au cerut un prag pentru cele dou infracțiunie, care să fie la o „sumă rezonabilă”, nu au impus și o obligativitate în acest sens, potrivit experților consultați de PRESShub.

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale pe temă este din noiembrie 2019 (referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (1) din Codul penal și ale art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție)

„În continuare, CCR (…) a reținut necesitatea reglementării de către legiuitor a unui prag al pagubei produse prin săvârșirea infracțiunii și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale.

De asemenea a constatat că nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului.

Citește și: Care este adevărul despre deciziile CCR privind pragul la abuzul în serviciu


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related