Am ajuns azi, ca națiune, într-un moment de ruptură profundă.
Două Românii incompatibile vor să se separe una de cealaltă și se luptă pe viață și pe moarte între ele. Cele două Românii nu au apărut de azi, de ieri, ci chiar din prima zi de libertate. Imaginați-vă ce a însemnat pentru timișorenii și bucureștenii ieșiți în stradă cu prețul vieții lor să vadă că frații lor tocmai eliberați de comunism sunt gata, de bunăvoie, să dea țara înapoi comuniștilor și securiștilor – prin vot liber de data asta. Am trăit sentimentul acesta de neputință și revoltă până în adâncul sufletului meu.
Azi însă am ajuns la pragul de jos. Azi vedem că legăturile de limbă, istorie, cultură și comunitate de interese majore nu mai există. Sute de ani românii s-au luptat să-și găsească un loc pe harta lumii. Marii noștri savanți ne-au învățat să fim mândri de latinitatea fundamentală a limbii române, de originea noastră europeană, de legătură noastră cu Roma, cu Parisul și Berlinul. Azi cea de-a doua Românie vrea să ne întoarcem spre strămoși fără scriere, fără limbă cunoscută și în definitiv fără istorie. Cea de-a două Românie ne coboară în grotă și mătură cu un dos de mână toată cultura, istoria și tot ce s-a clădit ca să rezulte o țară.
Poate mai grav, cea de-a doua Românie, a lui Călin Georgescu, George Simion și, da, a PSD inclusiv, nu împărtășește nici măcar valorile morale elementare, cele care-l deosebesc pe om de neom. Azi poți să furi, să fii închis, să minți senin, să juri strâmb, să înșeli pe față, să trădezi, să fii obscen, să prostești grosolan, să fii țoapă și țopârlan, să te dai cu dușmanul fără reținere, fiindcă cea de-a două Românie te primește, te aclamă, se recunoaște în tine cu entuziasm. Asta se cheamă ticăloșire colectivă. Barbarii sunt printre noi, nici măcar la poarta noastră, ci în casa noastră comună.
Ideea că azi îl închidem pe Călin Georgescu nu mai e o soluție. În a doua Românie închisoarea, escrocheria dovedită, complotul antinațional nu compromit, ci garantează succesul. E nevoie de un proces amplu de însănătoșire națională, care trebuie să înceapă cu mintea și dreptatea. Câtă vreme nu se pune ordine în audiovizual și în Justiție, ne aflăm în mare pericol. Procesul de redresare va fi lung, dar trebuie început. Cineva spunea că războaiele secolului nostru vor fi culturale. Avea dreptate, asta vedem cu ochii noștri.
Iar dacă România încă toată la cap și încă între granițele ei nu se organizează într-un efort unic, vom fi cu toții măturați de valul de zoaie.
Sursa: Facebook / Vasile Popovici
Citește și: Orașele din România unde statul s-a mafiotizat cu totul
