Documentele care ar putea lămuri activitatea lui Lucian Pahonțu legată de fosta Securitatea și de implicarea sa în masacrul din timpul Revoluției, din 21 decembrie, sunt păstrate în arhiva Jandarmeriei Române și nu au fost predate CNSAS, conform informațiilor obținute de PressHub. În lipsa lor, Consiliul nu a emis, în ultimii 18 ani, nicio decizie privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității a șefului SPP.
Dosarul referitor la activitatea desfășurată înainte de 1989 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, se află în arhiva Jandarmeriei Române și nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, așa cum ne-au explicat reprezentanți ai CNSAS. Informația a fost confirmată ulterior și de conducerea Jandarmeriei Române, unitate din subordinea Ministerului de Interne.
„Nu am putut verifica dosarul lui Lucian Pahonțu pentru că acest dosar era la Jandarmerie, iar Jandarmeria nu ne-a predat dosarele”, a fost răspunsul primit de PressHub, de la reprezentanții CNSAS atunci când am încercat să obținem informații despre calitatea sa de colaborator. Din informațiile oferite la acel moment, Jandarmeria Română era singura instituție care nu oferit CNSAS dosarele legate de perioada de dinainte de 1989.
Jandarmeria recunoaște că nu a predat dosarele la CNSAS
Informația este confirmată indirect de un răspuns oficial al Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Instituția recunoaște că păstrează în depozitul propriu „unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989”, despre care susține însă că nu intră sub incidența OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
„Vă comunicăm că Inspectoratul General al Jandarmeriei Române deține în depozitul de arhivă unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, dar care nu fac obiectul prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Conform prevederilor Legii nr. 16/1996¹, depozitul de arhivă este gestionat de personal specializat cu atribuții în gestionarea și păstrarea unităților arhivistice.
Jandarmeria însă dă vina și pe CNSAS pentru această situație. Instituția mai arată că o comisie a CNSAS a studiat, în perioada 18 iunie–30 octombrie 2001, documentele din respectivele unități arhivistice, dar nu a solicitat predarea lor. Astfel, documentele fostelor Trupe de Securitate au rămas în custodia structurii care le-a moștenit după 1990, fără să ajungă în arhiva instituției create special pentru deconspirarea Securității.
„În perioada 18.06–30.10.2001, o comisie din cadrul CNSAS a studiat documentele care se regăsesc în conținutul unităților arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, iar în urma acestei activități nu a solicitat predarea acestora către CNSAS”, se precizează în răspunsul primit.
Recorder: Pahonțu a fost în dispozitivul de represiune din 21 decembrie 1989
O investigație publicată de Recorder arată că Lucian Pahonțu a fost ofițer al Trupelor de Securitate între 1987 și 1990, în cadrul UM 0305 Băneasa. Unitatea se afla în subordinea Comandamentului Trupelor de Securitate, structură subordonată direct Departamentului Securității Statului.
Pe 21 decembrie 1989, plutonul comandat de locotenentul Lucian Pahonțu a fost trimis în centrul Bucureștiului și a ajuns în dispozitivul amplasat în apropierea baricadei de la Intercontinental. În acea zonă, forțele regimului comunist au deschis focul, au ucis 48 de persoane, au rănit aproximativ 150 și au bătut și arestat peste 1.200 de manifestanți.
Prezența lui Pahonțu în dispozitiv rezultă din rapoarte militare și inclusiv din declarația dată de acesta după Revoluție. Actualul șef al SPP a susținut că militarii săi nu au intrat în contact cu manifestanții și nu au deschis focul. Recorder a găsit însă mărturii potrivit cărora militarii UM 0305 s-au aflat în apropierea baricadei în momentul represiunii.
Aceeași unitate apare și în documentele referitoare la intervenția din 13 iunie 1990 împotriva manifestanților din Piața Universității. Sute de oameni au fost atunci bătuți și ridicați de forțele de ordine, iar 260 de persoane au fost transportate ilegal la cazarma de la Măgurele.
Jandarmeria a refuzat accesul Recorder la documentele Comandamentului Trupelor de Securitate referitoare la Revoluție și Mineriadă. Instituția a invocat faptul că unele acte sunt clasificate, iar altele privesc siguranța și integritatea națională și ar putea fi consultate abia după 100 de ani, în 2089–2090.
Snoop: Pahonțu nu are certificat CNSAS nici după 18 ani
O investigație Snoop arată că Lucian Pahonțu nu a primit nici până astăzi o decizie CNSAS care să stabilească dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității.
Directorul SPP trebuia verificat din oficiu și cu prioritate încă din 2008. Potrivit Snoop, procedura a fost însă îngreunată și de faptul că Pahonțu nu a depus declarația pe propria răspundere privind eventuala sa apartenență sau colaborare cu Securitatea. SPP avea obligația să trimită documentul către CNSAS.
Verificarea a început în cele din urmă la cererea unei persoane fizice, dar nu a fost finalizată nici după 18 ani. Surse CNSAS au explicat pentru Snoop că cercetarea presupune obținerea actelor păstrate de alte instituții, care nu răspund întotdeauna solicitărilor.
Prin urmare, inexistența unei decizii CNSAS nu reprezintă o confirmare că Lucian Pahonțu nu a avut legături cu Securitatea. Ea arată că verificarea nu a putut fi finalizată. Documentele esențiale au rămas la Jandarmeria Română, instituție care nu le-a predat CNSAS și care restricționează accesul public la o parte dintre ele.
Generalul Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005. Deși a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani, el și-a păstrat funcția și după instalarea celui de-al treilea președinte al României din mandatul său.
