Un grup de experți desemnat de Comisia Europeană recomandă introducerea unei reguli comune la nivelul Uniunii Europene prin care copiii sub 13 ani să poată accesa rețelele sociale, anumite jocuri, aplicațiile cu însoțitori AI și alte servicii digitale considerate riscante doar în condiții limitate, cu acordul și sub supravegherea părinților sau în scop educațional. Pentru adolescenții peste 13 ani, accesul ar urma să fie acordat treptat, numai platformelor care demonstrează că sunt sigure și adecvate vârstei. Comisia Europeană va analiza raportul și a anunțat că va prezenta o propunere legislativă după vară.
Pe scurt:
- Experții recomandă o restricție armonizată la nivelul Uniunii Europene pentru accesul copiilor sub 13 ani la rețele sociale și alte servicii digitale riscante. Accesul limitat ar putea fi permis cu acordul și sub supravegherea părinților sau în scop educațional.
- Pentru adolescenții între 13 și 18 ani, accesul ar urma să devină treptat mai autonom. Platformele ar trebui să demonstreze că serviciile și funcțiile oferite sunt sigure și adecvate vârstei înainte de a le pune la dispoziția minorilor.
- Raportul include în categoria serviciilor vizate rețelele sociale, platformele video, unele jocuri, magazinele de aplicații, însoțitorii AI și alte servicii care folosesc funcții dependente de atenție sau permit contacte și conținut riscant.
- 63% dintre europeni susțin reguli europene care să limiteze accesul copiilor la rețele sociale în funcție de vârstă. 71% indică hărțuirea online drept motiv de îngrijorare, 70% recrutarea și exploatarea sexuală, iar 69% conținutul violent, automutilarea, extremismul și folosirea abuzivă a datelor copiilor.
- Comisia Europeană va analiza recomandările și a anunțat o propunere după vară. În Parlamentul European există deja dezacord asupra limitei: raportul recomandă 13 ani, iar raportoarea pentru protecția minorilor online, Christel Schaldemose, cere 15 ani.
Raportul a fost redactat de profesorul Jörg M. Fegert, specialist în psihiatria copilului și adolescentului, și cercetătoarea Maria Melchior, după trei reuniuni ale unui grup format din specialiști, reprezentanți ai copiilor, părinților și organizațiilor implicate în siguranța online. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut în martie 2026 să analizeze riscurile, avantajele și posibilele limite de vârstă pentru folosirea rețelelor sociale.
Flexibilitate
Recomandarea principală este un sistem european bazat pe etapele de dezvoltare ale copilului, nu o singură regulă pentru toți minorii. Pentru copiii între zero și doi ani, raportul recomandă evitarea ecranelor și a serviciilor digitale, cu excepția utilizării limitate alături de adulți, de exemplu pentru un apel video cu familia. Experții avertizează că folosirea ecranelor pentru liniștirea sau ocuparea copiilor mici poate înlocui interacțiunile directe necesare dezvoltării limbajului, atenției și reglării emoționale.
Între trei și 12 ani, folosirea dispozitivelor conectate la internet ar trebui să fie supravegheată și limitată în timp. Aplicațiile, jocurile și conținutul ar trebui să fie potrivite vârstei, iar școlile primare ar trebui să rămână în mare parte fără dispozitive personale. Raportul nu cere eliminarea tehnologiei din educație, dar recomandă folosirea dispozitivelor furnizate de școală pentru un scop didactic definit.
De la 13 ani, adolescenții ar putea trece treptat la o utilizare mai autonomă. Accesul ar trebui permis numai la servicii „sigure implicit”, care limitează riscurile înainte ca utilizatorul să modifice setările. Pentru grupa 13-15 ani, raportul păstrează un rol important pentru controlul parental, conversațiile cu adulții și limitarea funcțiilor care urmăresc să mențină utilizatorul online. Între 16 și 18 ani, adolescenții ar avea o autonomie mai mare, dar protecția ar continua deoarece dezvoltarea capacității de autocontrol și de evaluare a riscurilor nu este încheiată.
Limite, nu interdicție
Restricția propusă pentru copiii sub 13 ani nu ar însemna că orice acces la internet ar fi interzis. Raportul permite accesul limitat la servicii adecvate vârstei, cu autorizarea și supravegherea unui părinte sau în context educațional. Statele membre ar putea stabili limite mai ridicate pentru adolescenți, cu condiția ca măsurile să fie proporționale, evaluate periodic și compatibile cu drepturile copiilor.
România este printre statele în care sunt discutate praguri mai ridicate. Raportul menționează o propunere privind „majoratul digital”, publicată în 2025, și alte inițiative aflate în diferite etape. Pragurile analizate în România sunt între 15 și 16 ani, iar vârsta pentru consimțământul privind prelucrarea datelor online este indicată la 16 ani.
Un sistem unitar european
Experții avertizează că reguli naționale foarte diferite ar putea lăsa copiii cu niveluri inegale de protecție și ar obliga platformele să respecte sisteme diferite în fiecare țară. Din acest motiv, ei cer o regulă comună sub 13 ani, un sistem comun de verificare a vârstei și posibilitatea ca statele să adopte praguri suplimentare pentru adolescenți.
Verificarea vârstei ar trebui să confirme numai dacă utilizatorul se află în grupa permisă, fără ca platforma să primească identitatea sa. Raportul recomandă tehnologii care nu transmit documente de identitate, date biometrice sau alte informații care ar permite urmărirea utilizatorului. Comisia a dezvoltat deja un model european open-source, care poate fi integrat în portofelul european de identitate digitală sau într-o aplicație separată.
Platformele sociale sunt responsabile
Cea mai amplă schimbare propusă privește responsabilitatea platformelor. În prezent, autoritățile trebuie deseori să demonstreze că o funcție produce riscuri după ce aceasta a ajuns la milioane de utilizatori. Raportul cere inversarea acestei situații: companiile care dezvoltă sau modifică un serviciu accesibil minorilor ar trebui să demonstreze înainte că acesta este sigur.
„Platformele au construit aceste sisteme. Acum ele trebuie să demonstreze că serviciile lor nu fac rău”, a spus Ursula von der Leyen la prezentarea raportului. Ea a comparat obligația platformelor cu responsabilitatea producătorilor auto: copiii nu sunt puși să își proiecteze centurile de siguranță, iar părinții nu sunt obligați să instaleze singuri airbaguri.
Raportul cere reguli mai clare pentru derularea infinită, redarea automată, notificările, sistemele de recomandare, recompensele variabile, filtrele de înfrumusețare, mesajele private, recomandările de contacte și sistemele de cumpărături din jocuri. Aceste funcții pot crește timpul petrecut online, pot orienta copiii către conținut repetitiv sau riscant și pot face mai dificilă oprirea utilizării.
Ce este „social media +”
Experții extind analiza dincolo de rețelele sociale clasice. Termenul folosit în raport, „social media+”, include platforme video, servicii de mesagerie cu funcții publice, jocuri care permit comunicarea și crearea de conținut, magazine de aplicații și însoțitori IA. Această abordare pornește de la ideea că un copil poate întâlni riscuri asemănătoare într-un joc, într-o conversație cu un chatbot sau într-o aplicație video.
Însoțitorii IA (chatbots) sunt tratați ca o categorie distinctă de risc.
Adolescenții pot folosi astfel de sisteme pentru conversații despre probleme personale, relații sau crize emoționale. Raportul avertizează că disponibilitatea permanentă și răspunsurile concepute pentru a fi agreabile pot crea atașament și dependență. Mai mult de 86% dintre adolescenții incluși într-un studiu realizat în Irlanda, Franța, Germania și Suedia folosesc instrumente IA, iar peste jumătate dintre utilizatori discută cu acestea despre subiecte intime sau probleme personale.
Raportul cere ca minorii să fie informați clar că discută cu un sistem automat, nu cu o persoană. Recomandă și măsuri împotriva conversațiilor sexualizate, manipulării, recrutării, sfaturilor periculoase și utilizării sistemelor I pentru producerea de imagini sexuale cu copii.
Datele prezentate indică o creștere rapidă a materialelor de abuz sexual asupra copiilor generate cu inteligență artificială. Numărul cazurilor raportate ar fi crescut de la 5.000 în 2023 la 1,3 milioane în 2025, iar numărul videoclipurilor generate cu AI a crescut de peste 26 de ori între 2024 și 2025. Raportul cere adoptarea rapidă a legislației europene pe termen lung privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, inclusiv în comunicațiile private.
Expunerea la riscuri crește odată cu timpul petrecut pe ecrane
Adolescenții declară în medie 4,5 ore de ecran într-o zi de școală și 6,1 ore în zilele de weekend. Aproape jumătate, 46%, depășesc șase ore în weekend, iar 14% petrec peste zece ore pe zi. Printre adolescenții care declară cel puțin 12 ore de ecran, 46% reclamă oboseală sau ochi obosiți, 45% probleme de concentrare și 44% probleme de somn.
Raportul precizează însă că multe cercetări arată asocieri, fără să demonstreze automat că folosirea platformelor provoacă problemele observate. Relația poate funcționa în ambele sensuri: un adolescent care suferă de anxietate sau izolare poate petrece mai mult timp online, iar anumite experiențe și funcții digitale îi pot agrava starea. Experții cer studii europene care să urmărească aceiași copii timp de cel puțin zece ani și acces mai bun al cercetătorilor independenți la datele platformelor.
Riscurile nu sunt distribuite uniform. Fetele sunt mai expuse comparației legate de aspectul fizic, hărțuirii sexualizate, distribuirii imaginilor intime fără consimțământ și falsurilor sexuale realizate cu AI. Copiii cu dizabilități sau nevoi educaționale speciale, minorii din familii cu resurse reduse și cei aparținând minorităților pot avea o expunere mai mare la hărțuire, ură, manipulare și contacte periculoase.
Protecția nu ar urma să se bazeze exclusiv pe restricții. Raportul recomandă educație digitală și media pentru copii, părinți și profesori, explicarea modului în care algoritmii aleg conținutul, formarea pentru recunoașterea dezinformării și a imaginilor false, utilizarea setărilor de confidențialitate și existența unor căi simple de raportare. Reclamațiile depuse de copii ar trebui tratate cu prioritate, iar centrele pentru un internet mai sigur, liniile de asistență și consilierea între colegi ar trebui să primească finanțare publică stabilă.
Pentru părinți, recomandările includ evitarea ecranelor în primii ani, alegerea aplicațiilor potrivite vârstei, interzicerea dispozitivelor în dormitor, baie și la masă, discuții regulate despre experiențele online și evitarea publicării excesive a imaginilor copiilor.
Părinții sunt sfătuiți să le spună copiilor că vor primi ajutor, fără pedeapsă și fără confiscarea automată a dispozitivului atunci când raportează o problemă.
Ce spun statisticele
Un Eurobarometru publicat odată cu raportul arată că 63% dintre europeni cer reguli europene privind vârsta de acces la rețele sociale: 36% susțin o interdicție sub un anumit prag, iar 27% preferă amânarea accesului. Numai 13% consideră că supravegherea ar trebui lăsată părinților și școlilor fără o intervenție suplimentară a Uniunii Europene. Sondajul a inclus 25.904 persoane din toate cele 27 de state membre, între 19 și 24 iunie 2026.
Parlamentul European susține transferarea responsabilității către platforme, dar nu există încă un acord asupra pragului.
Sandro Ruotolo, raportorul Comisiei pentru cultură privind efectele rețelelor sociale asupra tinerilor, a susținut regula potrivit căreia companiile trebuie să elimine funcțiile care provoacă dependență, manipulare sau expunere la contacte și conținut dăunător.
Christel Schaldemose, raportoarea pentru protecția minorilor online, consideră însă că pragul european ar trebui stabilit la 15 ani, deoarece 13 ani este deja vârsta minimă declarată de multe platforme.
Comisia nu a decis încă forma măsurilor
Întrebată dacă Uniunea Europeană va introduce o interdicție generală sub 15 sau 16 ani, Ursula von der Leyen a spus că executivul european va analiza raportul și va discuta opțiunile înainte de a prezenta o propunere după vară. Ea a declarat că găsește „foarte convingător” sistemul în trei etape recomandat de experți: fără ecrane pentru copiii foarte mici, acces supravegheat și limitat sub 13 ani, apoi acces gradual în funcție de siguranța demonstrată de platforme.
