Jurnaliștii din Uniunea Europeană se confruntă cu niveluri tot mai ridicate de hărțuire, amenințări și violență, în timp ce tot mai puține persoane controlează instituțiile media, iar încrederea publicului în presă s-a prăbușit, arată un nou raport.
În cazul particular al României, influența politică, lipsa de transparență și slăbiciunea instituțională afectează serios atât calitatea jurnalismului, cât și încrederea publicului.
Iar dacă aceste avertismente nu sunt suficient de îngrijorătoare, indexul libertății presei mondiale, dat publicității de „Reporteri fără frontieră” pe 30 aprilie, constată că „pentru prima dată în istoria ” acestui raport, „peste jumătate dintre țările lumii sunt încadrate în categoriile „dificil” sau „foarte grav” în ceea ce privește libertatea presei”.
Media sub atac în Europa
„Civil Liberties Union for Europe” (Liberties) avertizează că concluziile celui de-al cincilea raport anual privind libertatea presei, publicat marți, ar trebui să pună oficialii europeni „în stare de alertă maximă”, în condițiile în care libertatea și pluralismul media sunt „supuse unui atac constant” în Europa.
Organizația, una dintre cele mai importante din domeniul drepturilor civile la nivel european, atrage atenția că independența mass-mediei publice este erodată treptat de interferența politică și de reducerile bugetare, iar jurnaliștii sunt tot mai limitați de restricțiile privind libertatea de exprimare și accesul la informații.
„Un sistem media sănătos și pluralist este un test esențial și o oglindă a democrației”, a declarat Eva Simon, responsabilă pentru advocacy în cadrul Liberties. „Acolo unde statul de drept slăbește – fie prin acțiuni deliberate ale guvernelor, fie prin neglijență – libertatea presei este subminată.”
Raportul din acest an include un capitol inedit dedicat progreselor statelor membre în implementarea legislației europene-cheie în domeniul media, în special European Media Freedom Act și Directiva împotriva proceselor abuzive menite să reducă la tăcere vocile publice (Anti-SLAPP).
Citește și: Un exercițiu excepțional de solidaritate între jurnaliști
Scopul documentului este de a atrage atenția factorilor de decizie, atât la nivel european, cât și național, asupra provocărilor sistemice cu care se confruntă piețele media din UE. Pentru prima dată, raportul analizează și modul în care statele membre aplică recomandările formulate de Comisia Europeană în rapoartele anuale privind statul de drept.
România, între presiune politică și neîncredere publică
România se confruntă cu probleme structurale persistente în domeniul libertății presei, potrivit celui mai recent raport publicat de organizația europeană Liberties. Documentul plasează țara într-un grup de state unde independența media este afectată de influență politică, lipsă de transparență și slăbiciuni instituționale.
Încredere publică extrem de scăzută
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este nivelul de încredere în mass-media: doar 26,9% dintre români declară că au încredere în presa națională, una dintre cele mai scăzute valori din Uniunea Europeană.
Acest nivel reflectă percepția publicului asupra lipsei de imparțialitate și a influențelor politice.
Presiune politică asupra mediilor publice
Raportul semnalează interferențe directe în funcționarea serviciilor publice de media.
„Malta și România suferă din cauza consiliilor numite politic, care interferează cu independența editorială”, iar noul sistem de finanțare bugetară introduce riscuri suplimentare de control politic asupra conținutului.
Citește și: CCR dă peste cap numirile din TVR și Radio. Parlamentul, obligat să refacă votul – PRESShub
Opacitate în proprietatea media
În mediul online, România este descrisă ca având un nivel ridicat de opacitate.
„România se confruntă cu un nivel ridicat de opacitate în media online.”
Lipsa transparenței privind proprietarii reali ai instituțiilor media face dificilă identificarea intereselor economice și politice din spatele conținutului editorial.
Instituții slabe și sancțiuni ineficiente
Autoritățile de reglementare sunt afectate de lipsa autonomiei financiare și de influențe politice, ceea ce limitează capacitatea lor de a aplica sancțiuni eficiente.
România este menționată explicit printre statele unde aceste probleme persistă.
Presiuni asupra jurnaliștilor
Raportul atrage atenția asupra climatului ostil față de presa independentă.
Politicieni din România au recurs la etichetări precum „propagandă străină” pentru a discredita jurnaliștii.
Citește și: Monica Cercelescu: „Lipsește o lege împotriva hărțuirii jurnaliștilor în justiție”
În plus, cazuri de supraveghere, de filare a jurnaliștilor de investigație ridică semne serioase de întrebare privind siguranța acestora.
Este detailat, în raport, și cazul jurnalistei Sidonia Bogdan, ținta unei campanii de denigrare și a unor atacuri online, după ce și-a exprimat opiniile pe o serie subiecte controversate, pe contul său personal de Facebook.
Unul a fost numirea Oanei Gheorghiu, cofondatoare a ONG-ului „Dăruiește Viață” în funcția de viceprim-ministru. Numirea a generat critici publice, inclusiv pe fondul unor declarații ale Oanei Gheorghiu, considerate anti-americane.
În postarea sa, Sidonia Bogdan a susținut că întreaga controversă ar trebui interpretată mai degrabă ca o rivalitate între partide. Mesajul a declanșat însă mai multe zile de atacuri și tentative de discreditare venite atât din partea unor persoane individuale, cât și a unor conturi anonime de pe rețelele sociale și a altor jurnaliști.
„Din cauza polarizării excesive, am avut parte de o companie agresivă de hărțuire on-line, coordonată chiar de către un jurnalist, pentru a-mi fi reduse la tăcere argumentele”, ne-a declarat Sidonia Bogdan. „Atacurile vizau demnitatea mea umană și nu aveau niciun fel de legătură cu dezbaterile raționale, bazate pe argumente democratice pro sau contra.”
Ulterior, jurnalista a anunțat, într-o altă postare, că intenționează să depună o plângere penală împotriva jurnalistului Ovidiu Vanghele, pe care îl acuză de „atingere adusă demnității umane”.
„ (…) această campanie de hărțuire on-line, coordonată de Ovidiu Vanghele, mi-a afectat sănătatea mentală”, explică Sidonia Bogdan. „Totodată, după ce atacul virtual a încetat, i-am trimis în mod oficial o notificare de bună credință, prin avocat, de a înceta atacurile în social media la demnitatea mea, dar el a continuat și după ce a primit notificarea să mă agreseze gratuit.”
Probleme în mediul online și restricții de transparență
Autoritățile române sunt criticate, în raportul european, și pentru intervenții indirecte asupra libertății de exprimare. Poliția ar fi exercitat presiuni asupra cetățenilor pentru a șterge postări critice, în lipsa unui cadru legal clar.
În paralel, accesul jurnaliștilor la informații este restricționat, inclusiv prin interzicerea fotojurnaliștilor la ședințele guvernului.
Întârzieri în aplicarea legislației europene
România se află printre statele care nu au respectat termenele pentru implementarea noilor reguli europene privind libertatea media (EMFA), ceea ce întârzie reformele necesare în domeniu.
Este remarcată și absența unei legislații anti-SLAPP, ceea ce permite ca jurnalistii să fie în continuare intimidați cu procese abuzive.
„La 7 mai 2026 expiră termenul la care trebuia votată Legea anti-SLAPP, adică transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în dezbaterea public”, reamintește jurnalista Brîndușa Armanca, ea însăși ținta unui proces SLAPP, alături de PressHUB.
„În România, acest termen va fi depășit, fiindcă proiectul se află în dezbatere la Camera Deputaților, de unde va merge la Senat, cameră decizională. De ce nu se grăbesc parlamentarii să finalizeze legea? Pentru că le convine să folosească legea ca instrument de intimidare și de restrângere a libertății presei.
PressHUB și cu mine resimțim această povară cu mai multe procese care urmăresc aducerea noastră la tăcere prin sumele uriașe cerute, prin tergiversare, prin prelungirea fără limită a proceselor. Avem procese care trenează din 2022 și sunt departe de final”, mai spune jurnalista.
Condiționarea presei de către partidele politice
În concluzie, raportul european conturează – în cazul României – imaginea unei piețe media vulnerabile, unde influența politică, lipsa de transparență și slăbiciunea instituțională afectează atât calitatea jurnalismului, cât și încrederea publicului.
„Deși aparent există pluralism al mass-media în România, vocile se reduc fundamental la două tipuri: presă care face propagandă politică, fiind finanțată puternic și netransparent din fondurile partidelor, fonduri de altfel publice, și presă independentă care subzistă cu greu, în vacarmul rețelelor sociale”, remarcă Brîndușa Armanca.
„Așa se explică de ce presa locală este tot mai precară și de ce investigația e floare rară.”
„ Ce e relativ nou față de deceniul precedent”, spune jurnalista, „este tocmai condiționarea presei de către partidele politice, fie cu finanțarea prin firme obscure, fie „la negru” în provincie, cu bani în plic sau prin proiecte care nu se fac niciodată, fie direct, prin cumpărare de către politicienii locali”.
O soluție: solidaritatea de breaslă
„ Nu s-a ameliorat nici starea de divizare a presei ca breaslă, incapabilă să aibă o voce unită în societate”, crede jurnalista Brîndusa Armanca, în timp ce Sidonia Bogdan pledează pentru mai multă cooperare la nivel european.
Și mai multă atenție pentru situația vulnerabilă a femeilor jurnaliste.
„Cred că dezbaterea publică in privința hărțuirii femeilor jurnaliste pe internet ar trebui să fie abordata mai serios la nivel UE”, spune Sidonia Bogdan, reporter special la Libertatea.
„Ar trebuie sa exista o platformă la nivelul societății civile din UE in care jurnaliștii și jurnaliștii care trec prin astfel de campanii (ca cea la care a fost ea supusa pe internet n.r.) să isi poate expună problema, ca sa poate exista o solidaritate europeană mai puternică împotriva acestor forme de agresiune psihologica asupra noastră.”
„Nu imi doresc ca alte jurnaliste să treacă prin ce am trecut eu”, mai spune Sidonia Bogda pentru PressHUB.
(Sursa imagine: coe.int)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
