Alegerile din Rusia sugerează o continuitate pentru atacurile asupra României, iar fisurile pe care le produce Moscova în interiorul țării se vor accentua, cu atât mai mult cu cât stabilizarea țării se amână.
Scrutinul pentru Duma de Stat din acest weekend a fost mai degrabă un plebiscit pentru război, decât o alegere. Kremlinul a scos de pe buletinul de vot singurul partid cu platformă anti-război (Iabloko), după ce sondajele interne sugerau că mesajul păcii atrage voturi (10 august, după decizia Curții Supreme a Rusiei). După interzicere, interesul pentru acest partid a crescut pe rețelele sociale de 80 de ori, potrivit The Moscow Times. Președintele Vladimir Putin a legat rezultatele scrutinului care a durat trei zile de victoria împotriva Ucrainei și implicit a Europei. Pentru vecinătatea vestică a Rusiei, semnalul e că nu există nicio frână instituțională internă asupra războiului cel puțin până la următorul ciclu electoral, dacă nu se întâmplă ceva cu totul ieșit din comun: o lebădă neagră sau una albă.
Ucraina a însoțit alegerile din Rusia cu cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei (peste 1600 de drone doborâte, potrivit autorităților ruse și rafinăria Kapotnia lovită) demonstrând că războiul de adâncime atinge acum capitala rusă chiar când regimul vrea să-și demonstreze legitimitatea. În schimb, România a înregistrat în prima parte a lunii septembrie un ritm fără precedent de așa zise incidente: o dronă a traversat cinci județe (8 septembrie), alta s-a prăbușit într-un lan de porumb în județul Suceava (12 septembrie), zece fragmente de drone, unele cu încărcătură explozivă, au fost găsite pe litoral (11 septembrie), iar Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat dejucarea unei operațiuni de sabotaj coordonate de Rusia (8 septembrie). Toate acestea vin după cele mai grave incidente de securitate înregistrate de la începutul invaziei rusești din Ucraina: i) drona Geran-2 căzută pe un bloc din Galați (29 mai); (ii) distrugerea dronei marine încărcate cu explozibil, distrusă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, în apropierea platformei de extracție a gazelor Neptun Deep.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: ÎCCJ o lasă pe victimă să renunțe la ordinul de protecție cerut de procuror
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: arhiva MApN, Laurențiu Turo)
