Rusia distruge mediul din Ucraina. Și vecinii sunt afectați. Reacțiile chimice pe care nu le vedem

Rusia distruge mediul din Ucraina, deliberat, prin invazia militară, iar această situație ar putea duce la o criză pe scară largă.

Războiul afectează fiecare componentă a naturii – flora și fauna, apa, aerul, solul și, prin urmare, și sănătatea oamenilor. Consecințele acestui impact negativ vor fi pe termen lung și au nu doar un caracter local, ci și global.

Este dificil de estimat impactul războiului asupra ecologiei Ucrainei. Este un sistem prea complex în care este imposibil să se furnizeze cifre și calcule precise, mai ales în timpul ostilităților active.

Pe lângă miile de oameni uciși și distrugerea infrastructurii critice, țara ar putea fi bântuită ani de zile de o altă criză la fel de îngrozitoare din cauza invaziei Rusiei: cea de mediu.

Consecințele sale vor fi resimțite nu numai de natură, ci și de oameni. De starea mediului vor depinde calitatea și speranța de viață a populației în viitor.

Rusia folosește ecocidul și ca o altă modalitate de a pune presiune asupra comunității internaționale.

Prin urmare, pentru a simplifica pe cât posibil informațiile disponibile despre impactul războiului asupra mediului, vom vorbi în continuare despre impactul acestuia asupra celor trei componente principale ale ecosistemelor naturale: aer, sol, apă.

Rusia distruge mediul din Ucraina. Aerul

În contextul agresiunii rusești, Ucraina a pierdut o parte din complexul industrial și energetic, activitatea mediului de afaceri a devenit mult mai mică, criza combustibilului a redus intensitatea utilizării vehiculelor și mai mult de 11 milioane de oameni au părăsit țara, ceea ce a redus poluarea aerului.

Dar au apărut alte surse de poluare, iar pericolele sunt, de fapt, în creștere. Daunele din emisiile atmosferice rezultate din operațiunile de luptă devin mult mai evidente.

Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că este dificil să se efectueze un calcul obiectiv al daunelor cauzate, deoarece poluanții atmosferici sunt volatili, iar viteza de mișcare și de pulverizare a acestora depinde de diverși factori, precum presiunea atmosferică, umiditatea aerului, vântul. viteza, terenul.

Emisiile în atmosferă, cauzate de agresiunea militară a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei, sunt transportate pe o distanță de mii de kilometri, apoi se depun pe diferite suprafețe și afectează și alte țări.

Ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina, Ruslan Streleț, a vorbit despre pagubele catastrofale provocate de război pentru întreg continentul european și a dat un exemplu pur și simplu terifiant: în 2021, aproximativ 2 tone de substanțe toxice au fost eliberate în atmosferă, iar pe parcursul a șase luni de război în Ucraina, în 2022, emisiile în atmosferă s-au ridicat la 46 de tone.

„40 de depozite de petrol ucrainene au fost distruse în urma atacurilor cu rachete, iar din cauza incendiilor, peste 499.000 de tone de substanțe toxice au fost eliberate în atmosferă”, a menționat oficialul.

În plus, exploziile de muniție pot contribui la grăbirea schimbărilor climatice.

„Atunci când are loc o explozie, se eliberează gaze cu efect de seră – carbon și vapori de apă. Nu sunt toxice, dar au un impact direct asupra schimbărilor climatice.

Când vorbim despre conflicte militare, acestea au, de asemenea, un mare impact asupra schimbărilor climatice. Și nu este vorba doar despre teritoriul Ucrainei, este un proces global.

Conflictele afectează direct toate țările lumii”, a declarat Yevheniia Zasyadko, șefa departamentului pentru Investiții Verzi, Ecoaction.

Experții explică că, din cauza operațiunilor militare, starea aerului se deteriorează în mod direct și indirect.

Impactul direct al operațiunilor militare se referă la detonarea obuzelor, folosirea armelor de artilerie și a bombelor aeriene. Din astfel de explozii, plumbul, sulful, funinginea, carbonul și alte substanțe nocive sunt eliberate în atmosferă.

Citește și: Militarizarea Rusiei și trecerea de la dictatură la totalitarism

De exemplu, sulful face parte din aproape toate obiectele explozive. Acest element rămâne în aer pentru totdeauna, iar atunci când oamenii îl inhalează, își înfundă alveolele plămânilor, crescând probabilitatea de a se îmbolnăvi de cancer.

Impactul indirect al ostilităților militare îl reprezintă incendiile în ecosisteme, exploziile depozitelor de petrol, atacurile asupra instalațiilor industriale și a depozitelor de deșeuri nesigure, cum ar fi îngrășămintele minerale, produsele de vopsea și lacuri, nitratul de amoniu și altele.

Depozitele de petrol au fost și rămân una dintre principalele ținte ale rachetelor rusești.

Incendiile din depozitele de petrol eliberează în aer metale grele, dioxid de sulf, funingine, oxizi de azot. etc.. Aceste substanțe sunt dăunătoare sănătății umane, iar poluanții care intră în sol în timp deteriorează calitatea apelor subterane și de suprafață.

Rusia distruge mediul din Ucraina. Solul

Solurile suferă în mod deosebit în timpul conflictelor militare. Fiecare detonare a unui proiectil sau explozie reprezintă, de facto, eliberarea unui cocktail chimic în mediu și distrugerea completă a tuturor animalelor, plantelor și microorganismelor din raza afectată.

Terenurile deteriorate nu numai că nu pot fi restaurate după încheierea conflictului, dar pot deveni și o sursă de poluare în zonele din apropiere.

Există mai mulți factori principali care cauzează daune pământului prin război: trecerea echipamentului militar greu, explozia de rachete și alte arme și construirea de fortificații. Ca urmare a acestor acțiuni, structura solului este deteriorată și fertilitatea acestuia se pierde.

Dar restaurarea celei mai valoroase resurse naturale a Ucrainei și a lumii – solurile fertile de pământ negru (cernoziom) – se întâmplă cel mai lent: 1 centimetru la 100 de ani.

Este nevoie de 10.000 de ani pentru formarea solului negru în natură, iar momentul exploziei unei rachete este suficient pentru a-l distruge.

Oamenii de știință spun că aceste pierderi pentru agricultură vor fi colosale, și cu atât mai mult pentru mediu.

Din cauza razboiului, solurile vor fi contaminate mai mult decât vom trăi noi. Problema restaurării lor se va întinde pe mai multe generații de ucraineni.

De asemenea, solul este un ecosistem imens. O mână de pământ poate conține 8.000 de organisme mici. Un ecosistem va funcționa numai atunci când toate organismele vii trăiesc acolo, dar niciunul nu poate supraviețui în epicentrul unei explozii de muniție.

O altă problemă este contaminarea chimică a solurilor. Explozia oricărei muniții este o reacție chimică, în urma căreia pământul este contaminat cu o cantitate mare de metale toxice și grele și alți compuși chimici.

De asemenea, ca urmare a oxidării explozivilor, sulful și azotul intră în sol. Sulful este considerat poate cel mai periculos pentru sol. În contact cu precipitațiile, se transformă în acid sulfuric, sub influența căruia ard milioane de organisme care formează stratul superior al solului.

În timpul operațiunilor militare de pe teritoriul Ucrainei, rușii folosesc bombe cu fosfor, care sunt interzise de convențiile internaționale.

Produșii de ardere ai fosforului și soluțiile sale formează săruri în sol – fosfați, care provoacă daune semnificative florei și faunei.

Un alt factor distructiv pentru sol, pe care oamenii de știință îl definesc, este impactul mecanic al exploziilor, ca apare ca urmare a acțiunilor militare.

Potrivit Grupului de Protecție a Mediului din Ucraina, există zone în care, pe un singur kilometru pătrat de teren, experții au numărat aproximativ 2.052 de cratere cauzate de utilizarea diverselor obuze, ceea ce echivalează cu contaminarea solului cu 50 de tone de fier, 1 tonă de compuși cu sulf și aproape 2,5 tone de cupru.

Craterele formate de obuze ajung la 5-6 metri adâncime și câteva zeci de metri în diametru. Exploziile obuzelor au întors 90.000 de tone de sol.

Dar nu toate obuzele pot să explodeze.

De asemenea, aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei este potențial minat cu mine antipersonal și antitanc – adică aproape 174.000 de kilometri pătrați – suprafața combinată a teritoriilor Irlandei, Slovaciei, Moldovei și de două ori a Muntenegrului.

Acest nivel de minare reprezintă o amenințare uriașă nu numai pentru oameni, ci și pentru floră și faună, din cauza posibilelor explozii mulți ani după încheierea războiului.

De asemenea, va fi imposibil să crească ceva în aceste zone pentru o perioadă de timp. La urma urmei, muniția abandonată, pe lângă plumb, uraniu și stibiu, conține multe alte elemente toxice care intră rapid în ciclul natural.

„Acum, conform datelor prezentate de ONU, Ucraina este una dintre cele mai minate țări din lume. Acest lucru va afecta direct poluarea solului”, explică Yevheniia Zasyadko.

Deminarea acestui teritoriu sau detonarea minelor va duce la contaminarea solurilor și a apelor subterane cu metale grele.

Pe lângă faptul că oxidarea are loc în timpul unei explozii, fragmentele de obuze care intră în mediu sunt periculoase. Acestea conțin impurități de fontă, fier, carbon, sulf și cupru, care pot duce la contaminarea apelor subterane și subterane.”

Ea atrage atenția asupra faptului că „din moment ce Ucraina este o țară agricolă și este destul de dependentă de ceea ce se cultivă pe terenurile sale, acest lucru va afecta și securitatea alimentară a Ucrainei și a lumii”.

În plus, impactul final al operațiunilor militare și mineritului asupra terenurilor agricole nu poate fi încă stabilit.

La toți factorii menționați mai sus, care afectează solurile Ucrainei în condiții de război, ar trebui să adăugăm poluarea cu combustibili și lubrifianți de la miile de tancuri și vehicule blindate.

Solurile sunt, de asemenea, deteriorate din cauza trecerii utilajelor grele. Iar echipamentele arse continuă să provoace daune ca fier vechi, care în cele mai multe cazuri are efect cancerigen.

Și ce să faci după război cu terenurile săpate cu utilaje speciale, unde au fost ridicate fortificații în scop de antrenament sau de apărare: tranșee, mașini blindate, etc.?

O altă problemă o reprezintă cadavrele rușilor morți, care nu sunt luate de pe pământurile ucrainene de multă vreme.

La urma urmei, cadavrele, în timpul descompunerii, eliberează compuși chimici periculoși care poluează mediul. Daune semnificative pot fi cauzate de bacterii și viruși, care părăsesc organismul după moarte și, atunci când sunt eliberate în sol reprezintă un pericol semnificativ pentru sănătatea umană.

Citește și: Ministrul rus de Externe avertizează despre anexarea Republicii Moldova de către România

Apropo, stratul de suprafață al solului joacă un rol important în mișcarea multor viruși și bacterii. În ciuda faptului că o parte semnificativă a acestora este adsorbită, multe bacterii și viruși periculoși migrează de-a lungul profilului solului și de-a lungul solului cu apele de sol sau de ploaie.

Toate procesele menționate mai sus, de distrugere a solului ca urmare a războiului din Ucraina, au acoperit aproximativ 35% din teritoriul țării – adică milioane de hectare, unde există deja riscul de perturbare sistemică a stratului de sol de suprafață sau de contaminare a acestuia.

Compoziția chimică a acestor terenuri nu va mai fi aceeași ca înainte. Până acum, din cauza ostilităților și ocupării teritoriilor, este imposibil să se evalueze starea terenurilor din Ucraina, precum și să se calculeze daunele pe care războiul le provoacă pământului ucrainean ca urmare a poluării pe scară largă a teritoriilor.

Citește aici episodul 2: despre cum afectează războiul apa și cum substanțele toxice poluează până la mari distanțe.

Materialul a fost creat cu participarea CFI, Agence française de développement médias, ca parte a Proiectului Hub Bucharest cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Franței

Urmăriți PressHUB și pe Google News!