Rusia încearcă să transforme seria de drone de luptă rătăcite apărute deasupra țărilor baltice într-o criză politică între Ucraina și țările baltice, unii dintre cei mai fermi aliați ai săi. Apărarea antiaeriană rusă devine tot mai vulnerabilă, ceea ce determină Moscova să încerce folosirea presiunii politice pentru a opri atacurile ucrainene.
Până acum, strategia nu pare să fi funcționat, nici politic, nici militar.
Strategia Moscovei
După o serie de incidente cu drone în Estonia, Letonia și Lituania — puse de autoritățile locale pe seama Rusiei, care ar folosi războiul electronic pentru a devia drone ucrainene spre spațiul aerian NATO — Moscova a acuzat cele trei state baltice că permit Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru atacuri asupra Rusiei și le-a amenințat cu represalii.
Oficialii baltici au respins acuzațiile.
Într-o declarație comună publicată vineri seară, cele trei guverne au afirmat că „resping categoric campania flagrantă de dezinformare a Rusiei și acuzațiile fabricate privind încălcările spațiului aerian, pe care Rusia le folosește fără rușine pentru a-și ascunde eșecurile militare”.
„Este fals”, a spus ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, la reuniunea anuală pe teme de securitate, GLOBSEC la Praga, adăugând că „Ucraina nu a cerut niciodată să folosească spațiul nostru aerian”.
El a precizat că Estonia a cerut Ucrainei prudență în modul în care își planifică atacurile împotriva Rusiei, dar a pus responsabilitatea pentru incidentele cu drone exclusiv pe seama Moscovei.
„Motivul este războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și faptul că Rusia folosește războiul electronic pentru a manipula datele și a influența traiectoria acestor drone”, a spus Pevkur.
Declarații de solidaritate, acuzații la adresa Rusiei
Ministra de Externe a României, Oana Țoiu (foto), a declarat că „provocarea cu acest tip de interferență este să faci diferența între ceea ce este autentic și ceea ce reprezintă o campanie coordonată”.
„Many European countries” have faced Russian interference and hybrid threats, „especially close to election time,” Romanian Foreign Minister @oana_toiu told us.
— POLITICOEurope (@POLITICOEurope) May 23, 2026
„The challenge with that type of interference” is to identify what is „a coordinated campaign.”#POLITICOTheSpeakeasy pic.twitter.com/uH5a1Tpgfc
Mai mult, Țoiu a avertizat că aceste incidente sunt o continuare a războiului hibrid dus de Rusia, cu care se confruntă multe țări europene, începând cu R. Moldova și România.
Ea a anunțat că România va găzdui, în luna octombrie, simpozionul NATO dedicat amenințărilor hibride, cu scopul de a coordona răspunsurile aliaților la acest tip de riscuri.
Și secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că responsabilitatea aparține Rusiei.
„Dacă dronele vin din Ucraina, ele nu ajung în Letonia, Lituania sau Estonia pentru că Ucraina a vrut să le trimită acolo”, a declarat el miercuri la Bruxelles. „Ajung acolo din cauza atacului ilegal și iresponsabil lansat de Rusia.”
Mesajul a fost reluat și în alte capitale europene.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept „complet inacceptabile” amenințările Moscovei la adresa statelor baltice, subliniind că o amenințare împotriva unui stat membru UE este o amenințare împotriva întregii Uniuni.
Și ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a intervenit, acuzând Moscova că vizează statele baltice prin „acuzații absurde și amenințări periculoase”.
Dronele rătăcite în spațiul aerian baltic
Problema dronelor este reală. În ultimele săptămâni, statele baltice s-au confruntat cu alerte de apărare aeriană, restricții temporare de zbor și reacții militare.
La începutul acestei săptămâni, un avion românesc F-16 care participa la misiunea NATO Baltic Air Policing a doborât o dronă deasupra Estoniei.
În Lituania, autoritățile au suspendat temporar traficul aerian pe aeroportul din Vilnius și au trimis parlamentarii în adăposturi după o alertă cu drone.
Letonia s-a confruntat cu incursiuni repetate, iar guvernul a căzut după acuzațiile reciproce generate de lovirea unor facilități petroliere de către două drone. Situația alimentează presiunea internă privind capacitatea apărării aeriene de a face față unui război dominat de drone, precum cel din Ucraina.
Drone deviate
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune care apar deasupra statelor baltice sunt o consecință a extinderii campaniei Kievului împotriva țintelor aflate în adâncimea teritoriului rus, inclusiv infrastructura energetică și petrolieră care susține economia de război a Moscovei.
Pentru a le opri, Rusia folosește sisteme de război electronic capabile să bruieze sau să falsifice semnalele de navigație prin satelit, furnizând dronelor coordonate false. Astfel, pilotul automat al unei drone poate „crede” că se îndreaptă spre ținta programată, în timp ce traiectoria reală se modifică.
Acest lucru poate devia dronele spre teritoriul NATO din vecinătate — fenomen despre care oficialii baltici și ucraineni spun că are loc în prezent.
Pentru Kiev, echilibrul este delicat.
Oficialii ucraineni și-au cerut scuze pentru incidentele cu drone rătăcite, insistând însă că loviturile asupra țintelor militare și economice ruse reprezintă acte legitime de autoapărare. Președintele Volodimir Zelenski nu a dat semne că ar opri campania de bombardamente, pe care o descrie drept „sancțiuni” menite să aducă Rusia în dificultate.
Oficialii baltici nu acuză Ucraina că i-ar pune deliberat în pericol, iar Letonia a transmis că nu va activa mecanismul de consultare prevăzut de Articolul 4 al NATO din cauza acestor incursiuni.
În loc să tensioneze relațiile dintre Ucraina și aliații săi, situația pare să le consolideze.
Într-o postare pe X adresată omologilor săi din Estonia, Letonia și Lituania, ministrul de externe german, Johann Wadephul a transmis că Germania este solidară cu aliații baltici și a adăugat: „O amenințare împotriva unui aliat este o amenințare împotriva întregii Alianțe.
Nu ne vom lăsa intimidați. Suntem uniți.”
Poziția vagă a SUA
Spre deosebire de aliații europeni, comentariul secretarul de stat american Marco Rubio a fost mult mai evaziv, a evitat să numească Rusia sau să exprime solidaritate cu țările baltice, toate membre NATO.
„În astfel de situații te îngrijorează întotdeauna posibilitatea unei escaladări”, a spus el vineri, cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe NATO din Suedia.
„Înțelegem că aceste țări se simt amenințate, din motive evidente. Este o situație îngrijorătoare, pentru că există mereu riscul ca un astfel de incident să degenereze în ceva mult mai amplu, iar această posibilitate există întotdeauna.”
Oficialul american a afirmat că Statele Unite „monitorizează atent” situația și sunt „în contact” cu NATO în această privință.
„Suntem preocupați, pentru că nu vrem ca acest lucru să conducă la un conflict mai larg, care ar putea degenera în ceva mult mai grav”, a declarat Rubio.
(Sursa foto: Ministerul Afacerilor Externe / Facebook)
