Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins sâmbătă propunerea germană privind acordarea Ucrainei a unui statut de „membru asociat” al Uniunii Europene, argumentând că o astfel de formulă ar lăsa Kievul fără drept de voce în interiorul blocului comunitar.
Pentru moment, de Kiev este legată și R. Moldova, aflată și ea în așteptarea deschiderii oficiale a negocierilor de aderare, iar poziția „maximalistă” a lui Zelenski poate avantaja și Chișinăul, dacă are nervii tari și răbdarea să observe de pe margine acest joc politic. Atâta timp cât ambele state declară că intrarea în Uniunea Europeană este „existențială”.
„Nu poate exista un proiect european complet fără Ucraina, iar locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet — deplin și egal”, a transmis președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o postare pe platforma X.
El a insistat asupra accelerării negocierilor de aderare.
„Este important să deschidem clusterele” de negociere, a spus liderul ucrainean. „Este important să obținem progrese semnificative în negocieri. Este important să lucrăm sută la sută pentru securitate și pentru oamenii noștri”, a subliniat acesta.
Cancelarul german Friedrich Merz a propus anterior ca Ucraina să primească un statut de „membru asociat” al UE, care ar include anumite beneficii, precum participarea la reuniuni ale Comisiei Europene și ale Consiliului European.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a părut joi să susțină această abordare graduală promovată de Berlin, afirmând că statelor candidate li s-ar putea oferi acces treptat la „piața unică, uniunea vamală, zona de roaming, precum și la programele Erasmus și Horizon”, ca etape intermediare spre aderarea deplină.
Ca reacție, Zelenski a transmis vineri seară o scrisoare liderilor europeni, în care a subliniat că Ucraina continuă rapid reformele necesare aderării integrale la UE, în timp ce acționează și ca bastion împotriva agresiunii ruse pentru întregul bloc comunitar, potrivit Reuters.
„Apărăm Europa — pe deplin, nu parțial și nu prin jumătăți de măsură”, a afirmat Zelenski în scrisoare. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce”, a adăugat el.
Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, țară care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE.
Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la câteva zile după declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022. A fost urmată, la numai câteva zile, de R. Moldova si Georgia (care între timp a deviat mult de la traseul european).
Citește și: Georgia: un derapaj democratic care se accelerează
Din acel moment, Ucraina si R. Moldova au fost tratate „la pachet”, au primit statutul oficial de țară candidată câteva luni mai târziu, iar negocierile de aderare au început în 2024.
Miza aderării pentru Kiev și Chișinău
O perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană l-ar putea ajuta pe Volodimir Zelenski să prezinte și să susțină în fața societății ucrainene un eventual acord de pace, mai ales dacă — așa cum se anticipează pe scară largă — o înțelegere nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului său teritoriu și nici nu i-ar garanta aderarea la alianța militară NATO, spun analiștii.
Iar președinta R. Moldova, Maia Sandu, reamintea recent la Praga că intrarea în UE este pentru țara sa „singura strategie care poate garanta viitorul Moldovei ca democrație”.
Citește și: Maia Sandu, la Kiev: securitatea Moldovei și Ucrainei este „interconectată”, la 40 de ani de la Cernobîl
Totuși, numeroși oficiali europeni consideră că este nerealist ca Ucraina să obțină aderarea deplină la UE în următorii câțiva ani, chiar dacă anul 2027 a fost inclus ca reper într-un plan de pace în 20 de puncte discutat între Statele Unite, Ucraina și Rusia.
Istoria unei soluții „creative” pentru Ucraina și R. Moldova
Acelerarea admiterii Ucrainei și implicit a R. Moldova a devenit o preocupare a Bruxelles-ului de la bun început, sub presiunea războiului lansat de Rusia în țara vecină. Ambele au un proiect extrem de ambițios de admitere: își propun să încheie negocierile până în 2028, pentru a fi admise în 2030, în speranța că vor încheia procesul încă în mandatul actualei Comisii Europene.
Recent la Chișinău, cu ocazia Zilei Europei, comisara pentru extindere Marta Kos recunoștea că „procesul este, pe de o parte, birocratic, precum și geopolitic”, dar precizia că „acum este important să avem mai multe țări alături de noi, în interiorul Europei.
Cea mai recentă soluție de compromis, sau „pragmatică”, cum a numit-o cancelarul german Friedrich Merz, propune un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară până la aderarea deplină. Respinsă de președintele ucrainean.
Formula care are cel mai larg sprijin în instituțiile europene este integrare graduală sau în slang-ul de Bruxelles, „access before accession”
Conceptul presupune că statele candidate primesc beneficii sectoriale și acces treptat la politici UE, pe măsură ce fac reformele necsare și îndeplinesc criteriile, fără a deveni încă membre cu drepturi depline.
Modelul este deja discutat pentru Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest.
Raportul privind „integrarea graduală” discutat în jurul Consiliului UE și al președinției daneze (care s-a încheiat în decembrie 2025) vorbește explicit despre apropierea candidaților de UE înainte de aderare prin integrare practică și economică.
Pentru Moldova și Balcanii de Vest, dar și pentru Ucraina, una dintre cele mai realiste soluții este intrarea parțială în piața internă europeană înainte de aderare.
Această idee se bazează pe logica deja folosită în relațiile UE cu Ucraina prin Acordul de Asociere și pe planurile de creștere pentru Moldova și Balcanii de Vest.
O altă soluție discutată nu schimbă regulile, ci ritmul, și anume accelerarea tehnică a negocierilor: deschiderea simultană a clusterelor, formula sprijinită de Parlamentul European și mulți oficiali europeni. Ar implica deschiderea rapidă sau simultană a clusterelor de negociere (grupuri de capitole); reducerea blocajelor procedurale; și evaluarea mai rapidă a reformelor.
Pentru moment, Consiliul European nu a aprobat nici măcar dechiderea negocierilor oficiale pe primul cluster, în pofida recomandării Comisiei Europene, așteptând alegerile generale din Ungaria. Victoria lui Peter Magyar dă acum speranțe că discuțiile ar putea porni la vară.
Aderarea la Uniunea Europeană necesită ratificarea de către fiecare dintre cele 27 de state membre, un proces care poate genera obstacole politice și instituționale semnificative.
Compromisul care pare să se contureze la Bruxelles este: „integrare înainte de aderare, dar fără renunțarea la aderarea deplină, în baza legislației europene existente .”
(Sursa foto: president.gov.ua)
