Parlamentul European intră într-una dintre cele mai importante sesiuni plenare ale anului, cu voturi care pot influența direct economia, securitatea și viața de zi cu zi a europenilor.
Eurodeputații discută și votează, între 15 și 18 iunie, dosare sensibile precum acordul comercial cu Statele Unite, noile reguli pentru returnarea migranților fără drept de ședere, aplicarea legislației privind inteligența artificială și extinderea Uniunii Europene în Balcani. Pe agendă se află și protecția copiilor pe rețelele sociale, securitatea frontierei estice în contextul amenințărilor Rusiei și măsuri pentru agricultură și industria auto europeană.
Extinderea Uniunii Europene, care are acum cel puțin în centru Ucraina și partenera de dosar, R. Moldova, va avea o prezență consistentă în lucrările plenului Parlamentului European.
Urmează să fie votate rapoartele anuale privind progresele Albaniei, Bosniei și Herțegovinei, Georgiei, Kosovo, Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Turciei.
Variantele preliminare adoptate în Comisia pentru afaceri externe prezintă Muntenegru și Albania drept statele cele mai avansate în proces, regretă lipsa de progres în Macedonia de Nord, semnalează dificultăți instituționale în Kosovo și indică regres democratic grav în Georgia și Turcia.
Muntenegru va fi în centrul atenției și prin discursul președintelui Jakov Milatović în plen, marți la prânz. Negocierile de aderare ale Muntenegrului au început în 2012, toate cele 33 de capitole de negociere au fost deschise, iar șapte au fost închise provizoriu. Echipa de negociere de la Podgorica și-a fixat obiectivul de a închide negocierile până la sfârșitul anului 2026.
De ce este relevant pentru Chișinău și București?
Cum se știe, dosarul de integrare al Moldovei în UE este legat de cel al Ucrainei, care până acum a fost și locomotiva acestui proces, începând cu depunerea cererilor de aderare în 2022, la scurt timp după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Acum însă, se relatează de la Bruxelles, șansele Ucrainei de a înainta rapid sunt puse din nou sub semnul întrebării, deși toate țările membre înțeleg miza politică imensă a acestui proces.
R. Moldova, spre deosebire de Ucraina, vorbește de Planul B, în caz că drumul său spre aderare ar fi încetinit, ca efect colateral, de problemele Ucrainei. Si acesta ar fi unirea cu România, ca poartă de intrare în UE.
Dar, relata recent corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan, Bucureștiul ar fi resuscitat si un plan mai vechi , ar putea fi un Plan C, si anume de a pune R. Moldova în „clasa” țărilor candidate din Balcanii de Vest, care ar putea înainta mai repede.
Și încă o noutate veche: Pentru noile state candidate, dacă sunt admise cu anumite condiții, cum pare să propună Germania, susținută si de alte „state fondatoare” ale UE (mai puțin Italia), s-ar putea reactiva renumitul MCV, sau Mecanism de Cooperare și Verificare. Aplicat în premieră României și Bulgariei, după aderarea din 2007, MCV-ul a dat Bruxelles-ului șansa de a urmări evoluția statului de drept si reformele din justiție. Cu rezultate amestecate, cel puțin în România, unde la mai puțin de 3 ani de la ridicarea MCV se vorbește din nou despre o „justiție capturată”, care a scos mii de oameni la protese de stradă.
Securitatea
Securitatea frontierei estice a Uniunii va fi dezbătută marți în Parlamentul European, pe fondul amenințărilor și incursiunilor cu drone atribuite Rusiei.
Dezbaterea va viza apărarea aeriană europeană și incidentele recente care au afectat mai multe state membre, inclusiv România, statele baltice și Finlanda. Parlamentul va încheia dosarul printr-un vot asupra unei rezoluții, joi.
Pregătirea summitului UE
Sesiunea va pregăti și Consiliul European din 18-19 iunie. Într-o dezbatere comună, eurodeputații vor discuta cu reprezentanții Comisiei și ai Președinției Consiliului despre summitul liderilor UE, sprijinul pentru Ucraina, evoluțiile din Orientul Mijlociu, viitorul buget multianual, apărarea europeană, migrația, drogurile ilicite și coordonarea economică prin Semestrul European.
A doua parte a dezbaterii va fi consacrată relațiilor economice UE-China, într-un context marcat de critici privind accesul asimetric pe piață, controalele la export pentru materii prime critice și politicile industriale considerate distorsionante ale Beijingului.
Relațiile comerciale cu America tarifelor
Unul dintre voturile economice importante privește relația comercială UE-SUA. Marți, eurodeputații sunt așteptați să aprobe două acte legislative care implementează angajamentele tarifare asumate prin declarația comună din august 2025.
Textele ar elimina majoritatea tarifelor pentru bunuri industriale și agricole provenite din Statele Unite, dar includ o clauză de expirare la 31 decembrie 2029, mecanisme de salvgardare pentru sectoarele industrial și agricol ale Uniunii și condiții pentru reducerile tarifare aplicate derivatelor din oțel și aluminiu.
Migrația va intra din nou în centrul agendei prin votul asupra reformei politicii de returnare. Acordul provizoriu dintre Parlament și Consiliu introduce obligații noi pentru persoanele din țări terțe care nu au drept de ședere, întărește recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și permite folosirea unor „return hubs” în afara Uniunii. Reforma prevede detenție de până la 24 de luni, cu posibilitatea unei durate mai mari în anumite condiții.
Orientul Mijlociu va fi discutat marți cu Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Agenda menționează intensificarea confruntărilor militare în regiune, operațiunile Israelului în Liban, atacuri ale Iranului asupra Bahrainului și Kuweitului ca răspuns la lovituri americane și eșecul negocierilor SUA-Iran de a relua transportul prin Strâmtoarea Hormuz.
Inteligența artificială va intra la vot printr-un dosar de simplificare a aplicării AI Act. Parlamentul va vota amânarea unor prevederi pentru sistemele de inteligență artificială cu risc ridicat, astfel încât obligațiile pentru aceste sisteme să se aplice de la 2 decembrie 2027, iar cele pentru sistemele folosite ca componente de siguranță de la 2 august 2028. Textul include și interzicerea sistemelor de tip „AI nudifier” care creează materiale de abuz sexual asupra copiilor sau imagini intime neconsensuale.
Suveranitatea digitală va fi discutată marți, după ce Comisia Europeană a prezentat la 3 iunie strategia privind suveranitatea tehnologică europeană și strategia open source a Uniunii. Dezbaterea va viza capacitatea Uniunii de a dezvolta, controla și scala tehnologii, infrastructuri, servicii și date critice pentru economie, securitate și societate, precum și reducerea dependențelor strategice față de țări din afara Uniunii.
Protecția copiilor pe rețelele sociale va fi discutată miercuri. Parlamentul va aborda efectele negative ale platformelor asupra tinerilor și posibile răspunsuri, inclusiv limite de vârstă și responsabilitate mai mare pentru platforme. Eurodeputații au cerut anterior introducerea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale și măsuri mai ferme împotriva hărțuirii și bullyingului online.
Agricultura va apărea în două dosare diferite. Miercuri, eurodeputații sunt așteptați să adopte noile reguli privind tehnicile genomice pentru plante, menite să faciliteze accesul la soiuri mai rezistente la climă și dăunători, cu randamente mai mari sau cu nevoie mai mică de pesticide și îngrășăminte. Marți, Parlamentul urmează să dea votul final asupra unor măsuri care urmăresc întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar, inclusiv prin indicatori online pentru contracte, contracte scrise obligatorii în sectorul lactatelor și reguli privind folosirea unor denumiri precum „steak” sau „liver” pentru produse care conțin carne.
Sectorul auto va primi votul final asupra noilor reguli de circularitate, joi. Legislația acoperă întregul ciclu de viață al vehiculului, de la proiectare la tratarea finală a vehiculelor scoase din uz, cu cerințe privind materialele reciclate, responsabilitatea producătorilor și regulile de export pentru vehiculele second-hand. Dosarul vine într-un sector în care, potrivit documentului Parlamentului, în Uniune se află 285,6 milioane de autovehicule, iar aproximativ 6,5 milioane ajung anual la finalul vieții.
Agenda include și un vot privind combaterea represiunii transnaționale, o sesiune de control asupra Comisiei privind reducerea sarcinilor de raportare pentru întreprinderile mici și mijlocii, o rezoluție privind Cuba, propuneri privind recrutarea copiilor de către crima organizată și dezbateri urgente privind prizonieri politici din Nicaragua, situația prizonierilor politici din Belarus și restrângerea spațiului civic în Burkina Faso.
(Sursa foto: European Union 2025 – Source : EP)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
