În perioada martie – aprilie 2026, sub sloganul „COPIL VACCINAT = COPIL PROTEJAT”, în România se va derula CAMPANIA NAȚIONALĂ DE PROMOVARE A VACCINĂRII, anunță Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Luni a început și Săptămâna Europeană a Imunizării.
Comisia Europeană, Biroul regional pentru Europa al OMS și Biroul regional pentru Europa și Asia Centrală al UNICEF avertizează că progresele obținute prin vaccinare în ultimele două decenii sunt puse sub presiune de scăderea ratelor de imunizare în unele țări și de creșterea focarelor de boli prevenibile.
În declarația comună publicată la începutul Săptămânii Europene a Imunizării, cele trei instituții spun că în 2024 au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă în regiunea europeană a OMS, cel mai mare număr înregistrat vreodată, și peste 127.000 de cazuri de rujeolă, cel mai ridicat nivel din ultimii 27 de ani.
România, consemna recent cotidianul britanic The Guardian, se confruntă cu „cea mai gravă criză de rujeolă din Uniunea Europeană. Țara a trecut prin patru epidemii ale acestei boli din 2005 încoace, fiecare separată de doar câțiva ani de calm fragil. Între 2023 și 2025, au fost înregistrate peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, majoritatea la sugari prea mici pentru a fi vaccinați, infectați de copii mai mari nevaccinați. Aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE au fost raportate în România în 2024; următoarea țară cea mai afectată, Italia, a înregistrat puțin peste 1.000 de cazuri. Rujeola poate provoca complicații grave, mai ales la copii și sugari, care pot dezvolta pneumonie și, în unele cazuri, encefalită”.
Prăbușirea numărului de vaccinări
Prima doză a vaccinului ROR este recomandată între 14 și 18 luni, iar deși acoperirea ajunge la 81% spre vârsta de 18 luni (de la doar 47,4% la 14 luni), aceasta rămâne mult sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă.
Rata de administrare a celei de-a doua doze, la vârsta de cinci ani, este de puțin peste 60% la nivel național și coboară până la 20% în unele comunități, potrivit Institutului Național de Sănătate Public, citat de The Guardian.
În 2010, rata de vaccinare ROR din România depășea media europeană de 93%, însă de atunci este în scădere, un declin accelerat după pandemia de Covid-19.
„Este absolut insuficient pentru rujeolă”, spune dr. Aurora Stănescu, epidemiolog în cadrul INSP, citată de The Guardian.
„Este necesar un angajament politic ferm pentru a limita numărul de decese. Aceasta este o problemă de securitate națională.”
Declarația UE/OMS și UNICEF
Cele trei structuri internaționale au dat publicității o declarație, marcând a 20-a ediție a Săptămânii Europene a Imunizării, document care încearcă să combine un bilanț favorabil al vaccinării cu un apel la mobilizare politică și sanitară, relatează 2eu.brussels.
Documentul insistă că vaccinarea a adus rezultate majore în regiune.
Potrivit declarației, în întreaga lume imunizarea a salvat aproximativ 154 de milioane de vieți din 1974. În regiunea europeană a OMS, acoperirea vaccinală ridicată a redus puternic povara bolilor prevenibile prin vaccinare. Textul amintește că regiunea a rămas fără poliomielită endemică din 2002, că a fost aproape de eliminarea regională a rujeolei și rubeolei și că între 2000 și 2024 cazurile de rubeolă au scăzut cu peste 99%, cele de difterie cu 90%, iar cele de oreion cu 95%.
Declarația mai arată că multe țări și-au extins programele naționale pentru a proteja copiii împotriva altor boli grave, inclusiv meningită, pneumonie și rotavirus.
Aproape toate statele din regiune includ în prezent vaccinul împotriva papilomavirusului uman în programele lor de imunizare, cu scopul prevenirii cancerului de col uterin și al altor tipuri de cancer. Textul amintește de asemenea că femeile însărcinate pot fi astăzi protejate împotriva unor boli precum tusea convulsivă, gripa, COVID-19 și virusul sincițial respirator, ceea ce contribuie la protejarea atât a mamelor, cât și a nou-născuților.
Neîncredere și dezfinformare
Tocmai pe acest fundal, semnatarii avertizează că reculul din unele țări devine tot mai vizibil. Potrivit declarației, unele dintre focarele actuale pot fi explicate prin lipsa de conștientizare, dezinformare și neîncredere în vaccinuri sau în autoritățile sanitare.
În același timp, textul subliniază că reapariția acestor focare scoate la iveală și acoperirea vaccinală inegală, precum și deficiențe ale programelor de imunizare și ale sistemelor de asistență medicală primară.
Acest diagnostic este dublat de un apel explicit la investiții și continuitate instituțională. Declarația spune că investițiile în programele de imunizare sunt esențiale pentru menținerea câștigurilor actuale și pentru sustenabilitatea eforturilor în curs.
Formularea centrală este una directă: Europa nu își poate permite să facă pași înapoi, iar programele naționale și regionale de imunizare trebuie consolidate, în timp ce acțiunile coordonate la nivel global trebuie accelerate.
Săptămâna Europeană a Imunizării a fost lansată în 2007 în 53 de țări din Europa și Asia Centrală, pentru a crește gradul de conștientizare privind necesitatea și dreptul fiecărui copil de a fi protejat împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.
Mesajul politic al Comisiei, OMS și UNICEF este că dosarul vaccinării nu mai poate fi tratat doar ca un succes istoric de sănătate publică, ci ca o prioritate de politică sanitară care cere investiții, combaterea dezinformării și întărirea sistemelor de asistență medicală primară.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
