În era Trump, orice se poate schimba, într-o direcție sau alta, chiar și privitor la Rusia: Camera Reprezentaților dezbate noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida opoziției liderilor republicani și a Casei Albe.
Până acum, cu sprijinul fostului premier ungar Viktor Orbán în UE și a administrației Trump la Washington, Rusia părea protejată diplomatic, chiar capabilă de a dicta condiții.
Situația s-a schimbat radical, Orbán a fost înlocuit de Péter Magyar care a renunțat să mai blocheze deschiderea negocierilor de aderare ale Ucrainei (și R. Moldova) la UE. Și face posibilă adoptarea celui de al 21-a pachet european de sancțiuni împotriva Rusiei.
La Washington, Camera Reprezentanților a SUA a votat miercuri, în pofida opoziției liderilor republicani, să aducă în dezbatere un proiect de lege care prevede noi sancțiuni ample împotriva Rusiei și ajutor suplimentar pentru Ucraina.
Inițiativa a avansată după ce un grup de republicani a rupt rândurile partidului și s-a alăturat democraților într-o încercare de a crește presiunea asupra Moscovei, la mai bine de patru ani de la începutul războiului, relatează NYT.
Proiectul trebuie să treacă și de votul final din Cameră și are un drum dificil până la adoptare.
În Senat există încă divergențe privind pachetul de sancțiuni, iar Casa Albă se opune. Președintele Donald Trump a transmis în repetate rânduri că nu dorește să-i fie limitată libertatea de a negocia direct cu Moscova, motiv pentru care ar putea chiar bloca legea prin veto, dacă aceasta ajunge pe biroul său.
Cu toate acestea, votul care a deschis calea dezbaterilor – 218 la 204 – a fost un semnal politic important.
Șase republicani și un independent care votează de regulă alături de ei au trecut de partea democraților, demonstrând că există o presiune bipartizană tot mai mare pentru o linie mai dură față de Rusia.
Punctul central al proiectului este un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul petrolului și gazelor din Rusia, principala sursă de venit a Kremlinului pentru finanțarea războiului. Mai mult, se cere și întreruperea moratoriului pe vânzarea petrolului rusesc care „se află deja pe mare”, decretat de Trump după ce războiul din Iran a dus la blocarea traficului prin Stâmtoarea Ormuz. Și la o explozie a prețului carburanților, inclusiv în Statele Unite.
Congresmenii din ambele partide susțin de mai bine de un an că sancțiunile impuse până acum de Statele Unite și aliații lor nu au reușit să taie complet fluxul de bani provenit din exporturile energetice, care continuă să alimenteze mașina de război a Moscovei.
La începutul lunii noiembrie, în Statele Unite au loc așa-numitele alegeri „de la mijloc de mandat prezidențial”, pentru toată Camera Reprezentaților și 10 din cele 100 de locuri din Senat, iar potrivit sondajelor, republicanii ar putea pierde controlul.
Ajutorul pentru Ucraina
Proiectul, depus de Gregory Meeks, congresman democrat din statul New York și principalul reprezentant democrat din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, prevede și acordarea a 8 miliarde de dolari pentru finanțarea militară a Ucrainei și prelungirea până în 2027 a Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei.
Dacă proiectul este aprobat, ar fi primul pachet major de ajutor american pentru Ucraina după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina a scăzut abrupt de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, ajutorul militar american pentru Kiev reducându-se cu 99% în primul său an de la revenirea la Casa Albă.
Atât în campania electorală, cât și după preluarea mandatului, Trump a criticat în mod repetat sumele de bani și echipamentele militare trimise Ucrainei și a adoptat poziții pe care criticii le consideră favorabile Rusiei.
Dacă va fi adoptată de Camera Reprezentanților și Senat și promulgată, legea ar urma să includă și fonduri pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.
(Sursa foto: Ivan Dražić / Pexels.com)
