Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, s-a înscris și candidatura ei a fost admisă, pentru un post de judecător la instanța supremă, Secția Penală. Decizia lui Arsenie este surprinzătoare, mai ales că, potrivit unor surse judiciare, ea ar fi dorit să candideze, potrivit tradiției, pentru un post în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM).
Președinta Curții de Apel București (CAB), judecătoarea Liana Arsenie, și-a depus candidatura pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), Secția Penală, iar dosarul ei a fost admis. Anunțul vine ca o surpriză pentru mulți observatori ai sistemului judiciar. Potrivit unor surse din interiorul justiției, Arsenie ar fi avut în plan, urmând un traseu obișnuit pentru șefii de instanțe mari, să candideze pentru un post în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), organism care se reînnoiește periodic și în care ajung, de regulă, magistrați cu vizibilitate instituțională puternică.
Potrivit acelorași informații, un post la Înalta Curte își dorește și judecătorul Adrian Chiriac, soțul actualului procuror general al României, Cristina Chiriac, dar la Secția de Contencios, el fiind judecător în penal. Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași, a fost detașat recent la București, la Inspecția Judiciară, într-o mutare descrisă în presă drept o „reîntregire de familie” la vârful magistraturii, care a survenit la scurt timp după numirea soției sale în fruntea Parchetului General. Altă candidată e Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj.
De la delegarea sa la conducerea Curții de Apel București, în iunie 2023, Liana Nicoleta Arsenie a devenit una dintre cele mai expuse figuri ale justiției românești — nu doar prin funcție, ci prin stilul cu care a gestionat crizele succesive care au lovit instituția pe care o conduce.
Înainte de a prelua președinția CAB, Liana Arsenie a fost vicepreședinte al instanței. Numirea sa în fruntea Curții de Apel București — cea mai mare instanță de apel din țară, cu rol esențial în soluționarea dosarelor de corupție de mare amploare — s-a produs prin delegare din partea Secției pentru judecători a CSM, la 1 iunie 2023.
Citește și: Proiectul lui Predoiu pentru reforma ANI propune secretizarea declarațiilor de avere
Documentarul Recorder și reacția „de forță”
Punctul de cotitură al mandatului ei a fost difuzarea, în decembrie 2025, a documentarului Recorder „Justiție capturată”, care a descris modul în care schimbările repetate de complet și amânările succesive ar fi dus la prescrierea unor dosare de corupție de amploare. Materialul a inclus mărturii ale unor magistrați din chiar instanța condusă de Arsenie, printre care fostul judecător Laurențiu Beșu și judecătoarea Raluca Moroșanu.
Reacția Lianei Arsenie a fost promptă și dură. A organizat o conferință de presă în care a adunat în jurul ei un număr mare de judecători ai CAB, menit să transmită o imagine de unitate instituțională — conferință care, potrivit relatărilor, s-a încheiat prost, după ce una dintre judecătoare s-a solidarizat public cu magistrații apăruți în documentar. A calificat dezvăluirile Recorder drept manipulări și a susținut că marea majoritate a dosarelor de corupție prescrise la CAB — peste 86%, potrivit unei informări publice date de instituție — erau deja prescrise încă înainte de a ajunge pe rolul instanței, responsabilitatea fiind, în opinia ei, a Parlamentului și a procurorilor.
Conflicte cu judecătorii din propria instanță
Dincolo de criza Recorder, activitatea Lianei Arsenie la conducerea CAB a fost marcată de tensiuni repetate cu judecători din subordine. După ce a pierdut un proces intentat de două judecătoare pe care le separase, Daniela Panioglu și Alina Guluțanu, după ce judecaseră împreună mai bine de un deceniu, în același complet, Arsenie a reclamat-o la Inspecția Judiciară pe magistrata de la Tribunalul Argeș care pronunțase soluția — dispută pe care, ulterior, a câștigat-o.
Un alt caz relatat de PRESShub o privește pe judecătoarea Liliana Alexe, sancționată disciplinar cu avertisment de CSM și de Inspecția Judiciară pentru că s-ar fi logat în sistemul informatic ECRIS pentru a încheia o hotărâre pe care ea însăși o redactase — o dispoziție administrativă emisă chiar de Liana Arsenie interzicea judecătorilor un asemenea gest.
