Liderii Uniunii Europene și președinta Maia Sandu se reunesc luni la Bruxelles pentru un summit care ar putea accelera parcursul european al Republicii Moldova. Reuniunea are loc însă într-un moment complicat pentru extinderea UE spre Est: în timp ce Chișinăul primește noi semnale de susținere din partea Bruxellesului, Ucraina se confruntă cu o dispută diplomatică neașteptată cu Polonia, unul dintre cei mai importanți aliați ai săi din ultimii ani.
Primul summit după deschiderea oficială a negocierilor de aderare
Uniunea Europeană și Republica Moldova se reunesc luni, 22 iunie, la Bruxelles, pentru cel de-al doilea summit UE–Moldova, într-un moment considerat decisiv pentru parcursul european al Chișinăului. Uniunea Europeană va fi reprezentată de președintele Consiliului European, António Costa, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu.
Summitul are loc la doar câteva zile după deschiderea primului capitol de negocieri (cluster) pentru aderarea Republicii Moldova la UE și este văzut ca o oportunitate de a confirma importanța strategică a integrării europene a țării și de a aprofunda parteneriatul dintre Bruxelles și Chișinău.
„Ne aflăm într-un moment istoric atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Republica Moldova”, a declarat António Costa. Potrivit acestuia, extinderea UE reprezintă o alegere geopolitică și strategică pentru o Europă mai puternică și mai sigură, iar Uniunea rămâne ferm angajată în sprijinirea drumului european al Republicii Moldova.
Liderii europeni vor analiza progresele realizate de Chișinău în domenii esențiale pentru aderare, precum statul de drept, drepturile fundamentale și combaterea criminalității organizate. Bruxellesul apreciază că Republica Moldova a înregistrat progrese importante și și-a menținut angajamentul față de reforme, în ciuda presiunilor externe fără precedent.
Uniunea Europeană transmite că este pregătită să avanseze rapid procesul de aderare al Republicii Moldova, pe baza rezultatelor concrete obținute de autoritățile moldovene.
Pe agenda summitului se află și integrarea treptată a Republicii Moldova în piața internă europeană. Oficialii UE susțin că acest proces va aduce beneficii directe cetățenilor și companiilor, va stimula creșterea economică și va pregăti țara pentru statutul de stat membru.
Un alt subiect central va fi securitatea. Liderii europeni urmează să reafirme sprijinul pentru suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în contextul atacurilor hibride atribuite Rusiei și al efectelor războiului din Ucraina. Cele două părți vor discuta măsuri pentru consolidarea rezistenței instituțiilor și a societății moldovene în fața acestor provocări.
De asemenea, summitul va aborda cooperarea în domeniul energetic. Bruxellesul salută pașii făcuți de Republica Moldova pentru reducerea dependenței energetice, diversificarea surselor de aprovizionare și creșterea eficienței energetice.
Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, peste jumătate din comerțul exterior al țării s-a desfășurat cu statele membre ale UE, schimburile comerciale depășind 7 miliarde de euro.
Pentru sprijinirea reformelor și a integrării europene, Bruxellesul a alocat Republicii Moldova până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027 prin noul Plan de Creștere pentru Moldova.
O nouă problemă? Disputa diplomatică dintre Ucraina și Polonia
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în martie 2022, la câteva zile după Ucraina, care tocmai fusese ținta ofensivei la scară largă a Rusiei, lansată pe 22 februarie.
Din acel moment, cele două dosare au mers în tandem: ambele au obținut statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Primul capitol de negocieri, dedicat aspectelor fundamentale, a fost deschis pe 15 iunie 202.
Răni vechi
Tensiunile au escaladat după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras vineri președintelui ucrainean Volodimir Zelenski una dintre cele mai înalte distincții ale statului polonez, relatează Reuters.
Gestul a provocat reacții dure la Kiev, unde trei foști președinți ai Ucrainei și alți oficiali de rang înalt au anunțat că își returnează decorațiile primite din partea Poloniei.
Nawrocki a justificat decizia prin nemulțumirea provocată în Polonia de faptul că Zelenski a aprobat redenumirea unei unități militare ucrainene după Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), organizație naționalistă considerată responsabilă de masacrele comise împotriva polonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat duminică că noul conflict politic dintre Varșovia și Kiev reprezintă o greșeală strategică care riscă să afecteze ambele țări, încercând să calmeze o dispută reaprinsă de interpretările diferite ale unor episoade din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Să ne afundăm într-un conflict politic între Polonia și Ucraina este o greșeală strategică care va face rău ambelor părți – economic, geopolitic și din punct de vedere al imaginii. Iar în politică, după cum știm, o greșeală poate fi mai gravă decât o crimă”, a scris Tusk pe platforma X.
Premierul polonez a adăugat că încearcă, în discuțiile cu partenerii europeni, să limiteze efectele negative și să reducă tensiunile, însă a recunoscut că acest lucru nu este deloc simplu.
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu publicat pe X că Ucraina și Polonia „nu pot fi decât partenere și prietene”, avertizând că actuala confruntare politică ar putea duce la „o escaladare foarte periculoasă”.
Președintele ucrainean a apărat totodată alegerea numelui unității militare aflate în centrul controversei.
„Militarii noștri își aleg singuri numele eroice pentru unitățile lor, iar eu, ca președinte și comandant suprem, trebuie să îi susțin”, a spus Zelenski.
El a subliniat și importanța Ucrainei pentru securitatea regională: „Fără Ucraina, nimeni nu va putea apăra Polonia. Este pur și simplu imposibil.”
(Sursa foto: European Union)
