Declarația finală a summitului UE, care a început joi seară la Bruxelles, a fost diluată la insistențele premierului ungar Péter Magyar, care a cerut eliminarea unei formulări care sublinia urgența avansării procesului de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Iar de drumul si viteza Ucrainei depinde, pentru moment, și parcursul R. Moldova, cele două dosare fiind tratate „la pachet”. Lucrurile s-ar putea însă schimba, cum lăsa de înțeles recent și comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
Luni, 15 iunie, Ucraina și R. Moldova au deschis oficial primul dintre cele șase capitole tematice („clustere”) din negocierile de aderare și asta după o așteptare de mai bine de un an. Restul ar putea fi deschise în iulie.
În versiunea inițială a concluziilor summitului, consultată de publicația Kyiv Independent, liderii europeni afirmau că așteaptă deschiderea celorlalte capitole „cât mai curând posibil”, pe baza progreselor realizate de Kiev. În textul final, expresia „cât mai curând posibil” a dispărut.
Peter Magyar a revendicat public această schimbare. „La inițiativa mea, o clauză referitoare la accelerarea aderării a fost eliminată din text în ultimul moment. Nu a fost ușor”, a scris acesta pe rețelele sociale.
Schimbarea transmite un semnal politic important: Budapesta vrea să sublinieze că Ucraina va trebui să îndeplinească toate condițiile de aderare și că nu va beneficia de tratament preferențial sau de scurtături procedurale.
Magyar a prezentat episodul drept o dovadă că poate apăra interesele Ungariei la Bruxelles mai eficient decât predecesorul său, Viktor Orbán.
„Așa se face politică atunci când nu vii doar să răstorni masa și să răspândești frică, ci încerci să găsești un compromis”, a declarat el.
Deși intervenția sa nu a avut impactul veto-urilor folosite frecvent de Orbán în trecut, schimbarea este totuși o lovitură pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care, în cadrul summitului G7 din aceeași săptămână, a insistat pentru accelerarea aderării Ucrainei la UE.
Zelenski a părăsit reuniunea liderilor europeni înainte de final, dar ulterior s-a declarat încrezător că procesul va continua: „Partenerii noștri sunt alături de noi, sunt prietenii noștri. Sunt convins că vom deschide toate capitolele de negociere. Merităm acest lucru și nu vom renunța.”
Europenii la masa negocierilor de pace?
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat inițiativele Uniunii Europene de a relua canalele de comunicare cu liderul rus Vladimir Putin, intrând astfel în conflict cu o parte semnificativă a celorlalte state membre, relatează presa internațională.
La summitul european de la Bruxelles, care a începu joi seară, cei doi lideri s-au opus eforturilor președintelui António Costa, care reprezintă cele 27 de guverne ale UE, de a menține contacte cu Kremlinul. Potrivit unor diplomați și oficiali europeni familiarizați cu discuțiile desfășurate cu ușile închise, mai mulți lideri europeni i-au luat însă apărarea lui Costa, informează Politico.
Disputa scoate la iveală tensiunile tot mai mari din interiorul Uniunii privind relația cu Rusia și întrebarea cine ar trebui să vorbească în numele Europei. Lideri din unele dintre cele mai ferme state anti-Rusia, alături de reprezentanți ai Danemarcei și Olandei, s-au aliniat poziției lui Macron și Merz, iar unii și-au exprimat nemulțumirea față de Costa într-un mod fără precedent, potrivit surselor citate.
„Uniunea Europeană nu poate prelua rolul de mediator în aceste negocieri”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, pentru Politico. „Ideea că ar fi necesare canale alternative sau negocieri pe căi informale este greșită. Istoria oferă suficiente avertismente despre încercările de a crea cadre paralele de negociere cu dictatori.”
Dezbaterea despre dialogul cu Putin
De mai multe luni, statele membre discută dacă UE ar trebui să mențină contacte cu Putin și, dacă da, cine ar trebui să conducă aceste eforturi. Subiectul a devenit și mai urgent după ce președintele american Donald Trump a încheiat un acord provizoriu cu Iranul și a sugerat, la summitul G7 din această săptămână, că își îndreaptă din nou atenția către războiul din Ucraina.
Pentru europeni, faptul că președintele american Donald Trump pare să se alinieze din nou poziției lor în problema Ucrainei este o veste încurajatoare. În același timp, însă, persistă temerea că Trump ar putea încerca din nou să acționeze unilateral în dosarul ucrainean.
Vrea Putin sa negocieze?
Macron și Merz consideră că nu este momentul pentru discuții directe cu Putin și că, atunci când va exista o oportunitate reală de negociere, inițiativa ar trebui să aparțină grupului „E3” – Franța, Germania și Marea Britanie. Un oficial francez a declarat că președintele Macron „a clarificat situația și a reașezat lucrurile în ordinea corectă” în cadrul discuției cu Costa.
De cealaltă parte, un număr mare de lideri europeni au susținut că reprezentarea Uniunii în eventuale contacte cu Moscova îi revine lui Costa.
„Prima întrebare este dacă Putin dorește cu adevărat să negocieze. Până atunci, nimeni altcineva în afară de Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, a declarat premierul Belgiei, Bart De Wever, la ieșirea de la reuniune. „Dacă Putin își va arăta disponibilitatea de a negocia, atunci va trebui să decidem din nou cum procedăm.”
(Sursa foto: European Union)
