Ucraina va ocupa prim-planul joi, la cina ministerială organizată la Washington, în marja reuniunii G20 pe componenta finanțelor.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a oferit deja un indiciu despre anunțurile așteptate: Bruxellesul preconizează deblocarea a 2,5–2,7 miliarde de euro, după ce Kievul „a livrat în sfârșit” reformele necesare în cadrul mecanismului Ukraine Facility.
Comisara speră ca Uniunea Europeană să anunțe și deschiderea oficială a capitolelor de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republica Moldova – etapele esențiale pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a permis deja celor două țări să înceapă lucrul tehnic pe aceste capitole luna trecută, speranța fiind ca reformele necesare să fie implementate cât mai repede, scurtând astfel substanțial procesul aderării.
Chiar cu „dispariția obstaculului Orban” după înfrângerea suferită de premierul ungar în recentele alegeri generale, nu este sigur că cele două candidate vor reuși să încheie negocierile la timp pentru a fi primite în UE până în 2030. Anul în care expiră mandatul actualei Comisii Europene.
„Nu cred că putem încheia negocierile la 1 ianuarie 2027”, așa cum și-ar dori Ucraina, a spus Kos, citată de Politico. Deblocarea împrumutului european ar putea „da însă un nou impuls” procesului de aderare, crede comisara pentru extindere.
În același timp, oficialul european a transmis un mesaj clar viitorului premier al Ungariei, Péter Magyar: va fi judecat/evaluat după aceleași standarde ca statele candidate.
„Dacă ne uităm la ce cerem țărilor candidate, vom face același lucru și cu noul prim-ministru al Ungariei — anticorupție, stat de drept, libertatea presei și libertatea de exprimare”, a declarat Marta Kos.
„Trauma Ungaria”
Regresul țării în zone care definesc Uniunea Europeană, ca statul de drept sau respectul față de organizațiile societății civile, ca să nu vorbim de respectul față de minorități, este unul din argumentele țărilor UE care se opun oricărei admiteri accelerate a Ucrainei și R. Moldova, numai din considerente geopolitice.
Extindere pe merit, nu geopolitică
Franța nu este singura în această poziție. Diplomați ai Uniunii Europene spun că Germania, Olanda și Italia susțin că procesul anevoios de aderare, bazat pe merit, trebuie respectat fără excepții, chiar dacă înțeleg presiunea asupra unor state precum Ucraina și Republica Moldova de a avansa rapid spre aderare.
Comisia Europeană ia în calcul „imunizarea” procesului de extindere față de astfel de blocaje, cum a fost Ungaria lui Orban, de exemplu prin limitarea temporară a dreptului de veto pentru noii membri, în primii ani după aderare.
Conștientă de reticențele din marile capitale europene, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat luni, după înfrângerea lui Viktor Orbán, că susține renunțarea la regula unanimității în UE, care permite în prezent unui singur stat să blocheze, printre altele, procesul de aderare al unui candidat.
Pledoarie pentru R. Moldova (și implicit Ucraina)
Cei mai fervenți susținători ai Ucrainei, între care Suedia și Danemarca, împing acum pentru finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului viitor.
Procesul de aderare al Ucrainei și R. Moldova a fost accelerat de invazia la scară largă a Rusiei în țara vecină, în februarie 2022. Două săptămâni mai târziu, Kievul înainta cererea de aderare, urmat la câteva zile de Chișinău și Tbilisi (Georgia s-a retras pentru moment).
De atunci, la Bruxelles, integrarea Ucrainei și R. Moldova este tratată „la pachet”.
Așa cum R. Moldova are de câștigat de pe urma simpatiei și sprijinului larg de care se bucură Ucraina, așa și Kievul are de profitat de pe urma campaniei intense dusă de România în favoarea Chișinăului.
Vicepreședintele Parlamentului European responsabil de relația cu R. Moldova, social-democratul Victor Negrescu, a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa, în care cere să se aprobe deschiderea oficială a negocierilor de aderare pe capitole de subiecte („clusters”), proces care la nivel tehnic, nu și politic, a început deja.
Într-o postare pe Facebook, el a anunțat că „urmare a rezultatului alegerilor din Ungaria, am trimis, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de relația cu Republica Moldova, o scrisoare către președintele Consiliului European, António Costa, pentru a solicita deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova.
Alegerile din Ungaria oferă o nouă fereastră de oportunitate pentru această decizie întârziată prea mult de regula unanimității și de opoziția guvernului anti-european și pro-rus de la Budapesta. Decizia Consiliului European ar putea fi luată la prima reuniune formală din iunie sau poate fi agreată de îndată la nivel de ambasadori.”
„Este momentul ca Uniunea Europeană să confirme acest parcurs printr-o decizie clară”, mai scrie Negrescu în pledoaria sa.
(Foto: Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Sursa foto: EC – Audiovisual Service / European Union, 2025)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
