Uniunea Europeană și statele membre cer accelerarea reformei ONU, o finanțare mai predictibilă a organizației și protejarea instituțiilor internaționale care aplică dreptul internațional.
Declarația de la Wicklow, Irlanda reafirmă rolul central al Cartei ONU și susține consolidarea Curții Internaționale de Justiție și a Curții Penale Internaționale, în timp ce Bruxellesul cere un sistem multilateral mai eficient, reprezentativ și capabil să producă rezultate concrete.
Declarația a fost publicată la 2 septembrie după reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, în cadrul căreia aceștia au discutat și despre rolul UE în sistemul multilateral.
Dimensiunea geopolitică
Declarației de la Wicklow are însă o miza geopolitică mai largă. În timp ce Statele Unite, în al doilea mandat al lui Donald Trump, se retrag din rolul de garant al arhitecturiimultilateralăpe care Washingtonul însuși a construit-o după 1945, iar China și Rusia promovează o lume multipolară în care influența occidentală este redusă, Uniunea Europeană încearcă să salveze multilateralismul prin reformarea instituțiilor care îl susțin.
În paralel, UE încearcă să-și facă propriile mecanisme de decizie în politica externă mai eficiente și să apere instituțiile multilaterale globale. Cel mai recent impuls a venit recent din partea a 11 state membre, inclusiv România, care pledează pentru trecerea la sistemul majorității calificate, în locul unanimității, în politica externă.
De ce multilateralism
UE își reafirmă sprijinul pentru multilateralism într-un moment pe care îl descrie drept marcat de tensiuni geopolitice în creștere, contestarea regulilor internaționale și încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv ale dreptului umanitar și ale drepturilor omului.
Declarația insistă că un sistem internațional bazat pe reguli, cu ONU în centru, rămâne cadrul principal pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale, soluționarea pașnică a disputelor și aplicarea previzibilă a normelor între state.
Rolul ONU este prezentat ca esențial nu doar pentru pace și securitate, ci și pentru dezvoltare durabilă, drepturile omului și gestionarea problemelor globale care depășesc capacitatea individuală a statelor.
Bruxellesul spune că participarea sa în sistemul multilateral trebuie să devină mai activă și mai orientată spre construirea de alianțe între regiuni.
UE afirmă că va lucra cu parteneri, organizații regionale și structurile ONU pentru a reduce diviziunile și a construi coaliții capabile să susțină soluții comune. În acest context, declarația menționează explicit inițiativa franco-mexicană privind restrângerea folosirii dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații de atrocități în masă.
Unul dintre criteriile pe care UE vrea să le folosească pentru evaluarea multilateralismului este efectul concret asupra oamenilor. Declarația spune că rezultatele trebuie să fie clare și măsurabile și evidențiază rolul agențiilor ONU care lucrează direct pe teren, inclusiv al organizațiilor umanitare. Reforma instituțională este legată astfel de capacitatea sistemului de a produce rezultate, nu doar de schimbări de structură.
UE susține continuarea procesului de reformă a ONU
Obiectivul este o organizație mai eficientă, incluzivă, reprezentativă, responsabilă și mai atentă la costuri, capabilă să livreze mai bine în cele trei domenii pe care Bruxellesul le consideră interdependente: pace și securitate, drepturile omului și dezvoltarea durabilă.
Finanțarea reprezintă o parte separată a acestei reforme.
UE cere resurse adecvate, sustenabile și predictibile pentru ONU și amintește că statele membre au obligația juridică de a-și achita integral și la timp contribuțiile stabilite. Mesajul este relevant într-un moment în care mai multe structuri ONU se confruntă cu presiuni bugetare și depind de combinația dintre contribuții obligatorii și finanțări voluntare.
„Plata integrală și la timp a contribuțiilor stabilite este o obligație juridică în temeiul Cartei ONU”, afirmă UE în declarația comună.
În ianuarie 2026, Casa Albă a anunțat retragerea SUA din 66 de organizații internaționale: 35 din afara sistemului ONU și 31 de organisme ONU. Memorandumul prezidențial precizează că, pentru entitățile ONU, retragerea înseamnă încetarea participării și/sau finanțării, în măsura permisă de lege.
Rweferitor la ONU în ansamblu, în august 2026, administrația a anunțat intenția de a plăti 725 de milioane de dolari către Națiunile Unite, dintr-o sumă restantă de ordinul miliardelor. Reuters relata că Washingtonul a condiționat plata de reformele ONU.
Spre deosebire de Washington, Bruxellesul leagă stabilitatea financiară de capacitatea organizației de a-și îndeplini mandatele în mod credibil și de a menține activitatea agențiilor care operează direct în zone de conflict, crize umanitare și programe de dezvoltare.
O atenție specială este acordată sistemului internațional pentru drepturile omului.
UE cere finanțare adecvată și predictibilă pentru această componentă a ONU și integrarea sistematică a drepturilor omului în activitatea organizației. Declarația respinge ideea tratării drepturilor omului ca domeniu separat de securitate sau dezvoltare și le prezintă drept una dintre cele trei componente centrale ale sistemului ONU.
UE cere și protejarea instituțiilor care aplică dreptul internațional și stabilesc răspunderea pentru încălcări. Curtea Internațională de Justiție este descrisă drept esențială pentru soluționarea pașnică a disputelor și clarificarea dreptului internațional, iar Curtea Penală Internațională este prezentată drept un instrument crucial pentru combaterea impunității pentru cele mai grave crime.
„UE subliniază contribuția crucială a Curții Penale Internaționale la eliminarea impunității pentru cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și necesitatea de a-i păstra și proteja independența, imparțialitatea și funcționarea eficientă, fără presiuni, intimidare sau interferențe”, se arată în declarație.
Protecția nu se referă numai la instituțiile propriu-zise. UE cere protejarea oficialilor acestora și a persoanelor care cooperează cu instanțele internaționale, într-un context în care presiunile politice și sancțiunile împotriva unor reprezentanți ai instituțiilor judiciare internaționale au devenit o temă tot mai importantă în relațiile externe.
Declarația reafirmă și sprijinul pentru ordinea juridică stabilită prin Convenția ONU asupra dreptului mării. UE cere tuturor statelor să respecte principiile și normele fundamentale ale dreptului maritim și prezintă această convenție drept un cadru cu caracter central și universal pentru gestionarea spațiilor maritime.
Citește și: Escaladare în Marea Neagră: Ucraina vânează petroliere rusești, Rusia blochează coridorul maritim
Multilateralismul este legat în declarație și de schimbările climatice, combaterea sărăciei și inegalităților, inclusiv a inegalității de gen, precum și de apărarea democrației și a statului de drept.
UE afirmă că soluțiile pentru aceste probleme nu pot fi construite exclusiv prin acțiune națională și că instituțiile multilaterale trebuie să poată coordona răspunsuri colective.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
(Foto credit: UN Photo/Manuel Elías)
