Republica Moldova ar putea lua în calcul reunificarea cu România dacă drumul său către Uniunea Europeană va fi blocat sau întârziat semnificativ, a declarat vicepremierul Eugen Osmochescu (foto) într-un interviu acordat Euractiv.
Oficialul moldovean, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a spus că prioritatea Chișinăului rămâne aderarea la UE și semnarea unui tratat de aderare până la sfârșitul anului 2028. Totuși, dacă acest obiectiv nu va avansa, reunificarea cu România ar putea deveni o opțiune politică serioasă.
„Acesta este Planul B”, a spus Osmochescu pentru Euractiv.
Declarația vine într-un moment în care Republica Moldova încearcă să accelereze negocierile de aderare la UE, să avanseze în alinierea legislației la normele europene și să mențină sprijinul public pentru integrarea europeană, pe fondul presiunilor și operațiunilor hibride atribuite Rusiei.
Vicepremierul a subliniat că Moldova are nevoie de semnale concrete din partea Bruxelles-ului, mai ales într-un context în care propaganda și campaniile de influență încearcă să slăbească susținerea pentru proiectul european. „Avem nevoie de un semnal pentru populație”, a declarat el.
Potrivit Euractiv, Comisia Europeană se așteaptă ca primul grup de capitole („cluster”) de negociere pentru aderarea R.Moldova și Ucrainei să fie deschis la mijlocul lunii iunie. Osmochescu consideră că un astfel de pas ar demonstra că procesul de extindere merge înainte. „Dacă se întâmplă în iunie și deschidem negocierile, acesta va fi un semnal clar. Asta urmărim”, a spus vicepremierul.
Oficialul a recunoscut și vulnerabilitățile Republicii Moldova în contextul regional tensionat și al războiului din Ucraina. „Nu suntem la fel de rezilienți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție de armament și nu avem o armată comparabilă cu cea a Ucrainei”, a declarat el.
Citește și: Maia Sandu: „As vota pentru unirea cu România” dar soluția realistă este „integrarea în Uniunea Europeană”
În interviul pentru Euractiv, Osmochescu s-a declarat deschis și ideii unor formule intermediare de apropiere de UE, precum statutul de membru asociat propus recent de cancelarul german Friedrich Merz. Un astfel de model ar permite participarea statelor candidate la reuniuni europene fără drept de vot.
Vicepremierul consideră că orice pas care apropie R. Moldova de Uniunea Europeană poate consolida reformele și poate menține încrederea publică în proiectul european.
Întrebat direct despre posibilitatea reunificării cu România, Osmochescu a spus că legăturile culturale și familiale dintre cele două state sunt deja foarte puternice, iar un număr mare de moldoveni dețin cetățenie română.
Potrivit datelor citate de Euractiv, aproximativ 40% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin reunificarea, în timp ce în România sprijinul ar ajunge la circa 70%. Din cei aproximativ 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova, circa 850.000 dețin deja pașaport românesc.
Vicepremierul a admis că o eventuală reunificare ar implica costuri economice și politice.
„Există un cost. Va trebui absorbit de România și de UE. Dar nu ar fi la fel de mare precum costurile reunificării Germaniei”, a spus el.
Citește și: Regiunea transnistreană, între Rusia și Europa: jumătate dintre locuitori susțin reunificarea
Întrebat dacă anul 2028 ar putea deveni un moment de reevaluare a direcției strategice a R. Moldova, Osmochescu a răspuns scurt: „Este ceva ce trebuie luat în considerare. Exact asta a spus și președinta (Maia Sandu, n.r.).”
Pașii următori : deschiderea oficială a negocierilor pe capitole
Următorul pas în procesul de aderare al Ucrainei și Moldovei la UE ar putea veni mai devreme decât se estima.
Diplomați europeni și oficiali din state membre au confirmat pentru Kyiv Independent că se lucrează pentru ca data de 15 iunie să marcheze deschiderea primului dintre cele șase așa-numite „clustere de aderare”.
Dosarele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova avansează în tandem, însă progresul formal a fost blocat de Ungaria lui Viktor Orban, care se opunea Kiev-ului. Oficial, în speranța de a obține mai multe drepturi pentru minoritatea maghiară din Ucraina. Fostul premier ungar a recunoscut însă de mai multe ori că avea multe obiecții de ordin economic, în primul rând faptul că intrarea unei țări mari dar distrusă de război, ca Ucraina, va „suge” toate fondurile europene de care se bucură acum Ungaria și restul statele estice.
Până acum nu a fost anunțat niciun acord între Kiev și Budapesta privind drepturile minorității maghiare – condiție pe care și noul premier ungar Peter Magyar a spus că o consideră esențială pentru ridicarea veto-ului Ungariei.
Potrivti unor surse diplomatice europene, citate de Kyiv Independent, obiectivul este organizarea Conferinței Interguvernamentale – momentul în care se deschid oficial clusterele de negociere – pe 15 iunie, în marja reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Luxemburg.
Dacă acest calendar nu va putea fi respectat, reuniunea ar putea avea loc o zi mai târziu, pe 16 iunie, tot la Luxemburg, în paralel cu întâlnirea miniștrilor europeni.
Două surse din instituțiile UE au confirmat că data de 15 iunie este luată în calcul, dar au precizat că nu există încă o decizie oficială.
Extinderea UE spre Est dar și Balcanii de Vest
Extinderea UE este o necessitate strategică, pe fundalul războiului de peste patru ani, dus de Rusia în Ucraina vecină, dar costurile sunt mari si unanimitatea lipșete încă. Nu pentru că statele membre nu ar fi de acord cu importanța acestei extinderi , inclusive pentru securitate Europei, dar pentru că mai exista un grup de țări în așteptare de ani de zile și care nu poate fi ignorat: țările din Balcanii de Vest. Între Blacani și Estul post-sovietic, Bruxelles-ul trebuie să găsească un compromis între principiul „meritocratic” (un canditat este acceptat când și-a făcut lecțiile si reformele) și presiunea „geostrategică”.
O recentă analiză a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European arată că țările din Balcanii de Vest, Georgia, R. Moldova și Ucraina au crescut economic în ultimele două decenii, însă decalajul față de Uniunea Europeană rămâne major, arată o analiză a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European.
Documentul avertizează că, fără reforme și investiții accelerate, convergența economică și integrarea deplină ar putea întârzia cu mai multe decenii, chiar dacă extinderea a redevenit o prioritate strategică după războiul din Ucraina.
EPRS pornește de la premisa că extinderea este importantă pentru stabilitatea, securitatea și dezvoltarea economică pe termen lung a Europei, dar arată că progresul economic este inegal și insuficient pentru o convergență rapidă cu UE.
(Sursa foto: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova / Facebook)
