Într-un moment în care cuvântul „critic” este intens vehiculat în spațiul public, cu referire la sistemul energetic național aflat în această perioadă nu doar sub o presiune prelungită de secetă accentuată, temperaturi extreme, dar și sub o condiționare cronică și dependență de unități centralizate, organizația Greenpeace România a organizat dezbaterea „De la instabilitate la securitate energetică: schimbarea începe la nivel local”. Cu această ocazie a fost lansat oficial raportul „Sistemele energetice dispersate teritorial sunt mai greu de țintit.”, adaptat de expertă în Politici Energetice, Ana Otilia Nuțu.
Dezbaterea a reunit analiști de politici publice, reprezentanți ai societății civile și primari din România și Ucraina pentru a analiza vulnerabilitatea megaproiectelor fosile și nucleare și pentru a prezenta modul în care comunitățile de energie și sursele regenerabile locale pot asigura independența și protecția cetățenilor în perioade de criză, se arată în comunicatul de presă al Greenpeace România.
Raportul evidențiază că, în perioada 2022–2026, atacurile armate din Ucraina au distrus aproape 90% din capacitatea convențională pe cărbune și gaze și circa 50% din capacitatea hidroelectrică, demonstrând că marile centrale și nodurile de transport concentrate reprezintă ținte extrem de vulnerabile. În schimb, miile de instalații regenerabile și sistemele de stocare locale au asigurat continuitatea serviciilor esențiale și s-au dovedit mult mai rapide și mai ieftine de reparat sau înlocuit.
„Securitatea energetică reală nu vine din infrastructuri fosile de mare capacitate sau din foraje riscante în Marea Neagră, ci din capacitatea comunităților de a produce, stoca și gestiona energia local. Rețelele descentralizate și comunitățile de energie nu pot fi scoase din funcțiune printr-o singură lovitură. Trecerea de la un sistem bazat pe producție masivă concentrată la mii de surse curate dispersate teritorial înseamnă mai multă independență și stabilitate pentru fiecare cetățean”, a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii Climă și Energie, Greenpeace România.
„Experiența Ucrainei arată cât se poate de clar că un sistem centralizat, bazat pe unități mari de producție concentrate în câteva puncte pe hartă, amplifică vulnerabilitatea unui stat în fața crizelor prelungite și a șocurilor externe. Înlocuirea cărbunelui cu mari unități convenționale pe gaz și extinderea capacităților nucleare nu fac decât să conserve acest risc structural. România trebuie să înțeleagă că dispersia teritorială, stocarea și sursele regenerabile nu sunt doar obiective climatice, ci garanții directe de securitate națională”, a subliniat Ana Otilia Nuțu, Expertă de Politici Publice în Energie, Expert Forum.
„Când infrastructura centralizată este atacată și rețelele mari cedează, independența energetică locală devine o condiție a supraviețuirii. Pentru spitalele, școlile și stațiile de pompare a apei din orașul nostru din Ucraina, panourile solare și soluțiile descentralizate au făcut diferența între întuneric și funcționare. Reconstrucția trebuie să înceapă de la nivel local, prin surse curate care oferă reziliență imediată comunităților”, a declarat Yuriy Bova, primarul orașului Trostianeț (regiunea Sumî, Ucraina).
Concluzii din cadrul dezbaterilor
Panel I – Reziliență în vremuri de criză (Lecții din Ucraina): discuțiile moderate de Ada Roseti au analizat datele noului raport, alături de mărturia primarului Yuriy Bova privind reconstrucția verde a orașului Trostianeț și intervenția Polinei Kolodiazhna (Coordonatoare de Campanii, Greenpeace Ucraina) privind rolul esențial al soluțiilor solare modulare în menținerea alimentării electrice pe timp de conflict.
Panel II – Comunitățile de energie în România: sesiunea s-a axat pe transpunerea noului cadru legislativ și pe oportunitățile oferite de Programul Tranziție Justă. Alexandru Kelemen (ADTI Valea Jiului) a prezentat planurile de transformare a regiunii miniere într-un pol al energiei curate, Mircea Braiți (primarul comunei Buteni, Arad) a împărtășit beneficiile directe ale eficienței energetice pentru bugetul local, iar Andrei Crăciun (Greenpeace România) a detaliat pașii necesari pentru ca cetățenii să poată partaja simplu energia produsă.
Greenpeace este o rețea de organizații internaționale independente, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care utilizează confruntarea non-violentă, investigațiile și campaniile de conștientizare pentru a expune problemele de mediu, abuzuri de putere și pentru a promova soluții esențiale pentru un viitor verde, echitabil și pașnic.
Greenpeace România există de aproape două decenii, timp în care a contribuit activ la schimbări sistemice semnificative, precum eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic, demararea proiectului UNESCO pentru pădurile primare de fag și adoptarea cadrului legislativ pentru formarea și funcționarea comunităților de energie. Organizația nu acceptă finanțări de la corporații, guverne sau partide politice. Pentru a-și menține independența, se bazează exclusiv pe donații individuale și sprijinul fundațiilor care împărtășesc aceleași valori.
