Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la Bruxelles că returnarea fiecărui copil ucrainean luat sau reținut de Rusia trebuie să fie un element central al oricărui viitor acord de pace, afirmând că Uniunea Europeană va sprijini identificarea și repatrierea copiilor și va susține sancțiuni împotriva celor responsabili.
Declarația a fost făcută la reuniunea Coaliției internaționale pentru returnarea copiilor ucraineni, organizată împreună cu Ucraina și Canada, în prezența președintelui Volodimir Zelenski și a premierului canadian Mark Carney, într-un context în care Bruxellesul încearcă să transforme tema copiilor ucraineni luați de Rusia dintr-o problemă umanitară într-o condiție politică explicită a oricăror negocieri de pace.
De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, în 2022, aproximativ 20.500 de copii au fost deportați ilegal sau transferați forțat în Rusia ori în zonele ocupate de Rusia din estul Ucrainei.
Deși UE este în acest moment principalul susținător și finanțator al Ucrainei, după retragerea Statelor Unite, nu a fost până acum parte din negocierile indirecte de pace cu Moscova și Kiev, mediate de administrația Trump.
„Astăzi ne reunim pentru a aduce o contribuție practică, cu sprijin pentru identificarea și întoarcerea cât mai multor copii posibil și cu sancțiuni împotriva făptașilor”, a spus președinta Comisiei, citată de 2eu.brussels.
Von der Leyen a spus că întâlnirea urmărește să aducă o contribuție practică, prin sprijin pentru identificarea și întoarcerea unui număr cât mai mare de copii, dar și prin sancțiuni împotriva celor responsabili.
Ea a afirmat că obiectivul reuniunii este și transmiterea unui mesaj politic privind locul acestei teme într-un eventual acord de pace.
„Întoarcerea fiecărui copil ucrainean luat de Rusia trebuie să fie un punct central în orice acord de pace”, a spus von der Leyen.
Președinta Comisiei a invocat cazul lui Sasha, un băiat ucrainean pe care a spus că l-a întâlnit anul trecut împreună cu bunica sa, Liudmyla. Potrivit relatării sale, Sasha avea 11 ani când soldații ruși l-au luat de lângă mama sa și au vrut să îl ducă în Rusia, să îi dea părinți ruși, pașaport rus și „o viață rusă”.
Von der Leyen a spus că băiatul a reușit să se întoarcă în Ucraina liberă cu ajutorul bunicii sale și al guvernului ucrainean. Ea a adăugat că Sasha își spune acum povestea pentru că încă își caută mama și pentru că vrea ca alți copii ucraineni aflați în situații similare să revină acasă.
Președinta Comisiei a afirmat că, atunci când l-a întâlnit pe Sasha, i-a promis că UE va face tot ce poate pentru a ajuta. Ea a spus că acesta a fost motivul pentru care Comisia a decis să își unească forțele cu Ucraina și Canada și să invite partenerii internaționali la Bruxelles.
Von der Leyen a spus că zeci de mii de băieți și fete rămân blocați în Rusia, speriați și despărțiți de familiile lor. Ea a recunoscut eforturile deja făcute de guvernul ucrainean, societatea civilă și membrii Coaliției internaționale pentru returnarea copiilor ucraineni pentru salvarea unor copii.
„Dar fiecare copil ținut captiv este unul prea mult. Și nu ne vom opri până când fiecare dintre ei nu va fi reunit cu familia sa”, a spus președinta Comisiei.
Von der Leyen a legat tema copiilor de libertatea Ucrainei și de dreptul țării de a-și decide viitorul. Ea a spus că o națiune nu își poate alege viitorul dacă propriii copii sunt privați de al lor.
„Cum poate o națiune să își aleagă propriul viitor, dacă propriilor săi copii li se refuză al lor? Libertatea lor este libertatea Ucrainei. Viitorul lor este și viitorul nostru”, a afirmat von der Leyen.
Președinta Comisiei și-a încheiat discursul cu apelul ca acești copii să fie aduși acasă.
Coaliția internațională pentru returnarea copiilor ucraineni este un format de cooperare prin care Ucraina și partenerii săi urmăresc identificarea, întoarcerea și reunificarea copiilor ucraineni luați sau transferați în Rusia în timpul războiului.
Tema copiilor ucraineni luați de Rusia a devenit una dintre cele mai sensibile componente ale războiului, fiind legată de drepturile copilului, protecția civililor, răspunderea pentru crime internaționale și condițiile unei eventuale păci.
De la declarații, la sancțiuni
Uniunea Europeană a impus luni sancțiuni împotriva a 16 oficiali acuzați că au contribuit la deportarea a zeci de mii de copii din Ucraina către Rusia și la schimbarea forțată a identității acestora sau la plasarea lor spre adopție.
De asemenea, au fost sancționate șapte centre suspectate că îi supun pe copii unor programe de indoctrinare sau îi pregătesc pentru serviciul militar în armata rusă ori în milițiile pro-ruse din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
În total, peste 130 de persoane și entități sunt acum vizate de interdicții de călătorie și înghețarea activelor în cadrul sancțiunilor UE legate de deportarea copiilor ucraineni.
Instituțiile europene au transmis că măsurile îi vizează pe „cei responsabili pentru deportarea sistematică ilegală, transferul forțat, asimilarea forțată, inclusiv prin indoctrinare și educație militarizată, a minorilor ucraineni, precum și pentru adopția ilegală și transferul acestora către Federația Rusă și în teritoriile ocupate temporar”.
Oficialii UE afirmă că mulți dintre copii sunt privați de identitatea și cultura ucraineană, primesc pașapoarte rusești și sunt dați spre adopție. Unii sunt trimiși în școli unde sunt supuși indoctrinării sau în tabere cu pregătire militară.
„Rusia încearcă să le șteargă identitatea”, a declarat luni ministra letonă de Externe, Baiba Braže, la reuniunea miniștrilor de externe ai UE de la Bruxelles.
„Dacă ne uităm la Convenția privind genocidul, acesta este unul dintre elementele definitorii ale crimei de genocid. Este ceva extrem de grav”, a adăugat ea.
Putin și deportarea copiilor ucraineni
În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse crime de război legate de deportarea și transferul ilegal al copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei către Rusia.
Citește și: Europa susține un tribunal special pentru a-l judeca pe Putin pentru agresiunea împotriva Ucrainei
Procurorii CPI susțin că autoritățile ruse au coordonat relocarea forțată a minorilor ucraineni, inclusiv prin acordarea cetățeniei ruse și plasarea lor în familii sau instituții din Rusia.
Moscova respinge acuzațiile și nu recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
