Marcând 40 de ani pe tron, Regina Elisabeta a II-a spunea în discursul către Parlamentul britanic: „ 1992 nu este un an la care să mă uit înapoi cu mare plăcere. În cuvintele unuia din partenerii mei cei mai simpatici de corespondență, s-a dovedit un „Annus Horribilis” ( 1992 is not a year on which I shall look back with undiluted pleasure. In the words of one of my more sympathetic correspondents, it has turned out to be an ’Annus Horribilis’.”
Așa și 2026 pentru ghețarii din Alpi, mai ales pentru cei din Elveția: „Suntem martori la o explozie a ratei de topire, care duce la dezintegrarea ghețarilor. Pur și simplu, se descompun”, spune pentru The Guardian, Matthias Huss, glaciolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich
Ghețarii Elveției au pierdut peste 5% din volum în 2026
Cercetătorii avertizează că se apropie de un punct critic. Ghețarii Elveției au pierdut în acest an peste 5% din volumul lor, iar în ultimii cinci ani țara a pierdut aproape o cincime din masa de gheață.
Cercetătorii spun că peisajul alpin se transformă rapid, iar unii ghețari au dispărut deja, lăsând în urmă peisaje stâncoase asemănătoare suprafeței Lunii.
Unul dintre oamenii care urmăresc îndeaproape situația ghețarului Aletsch și a celorlalți 1.288 de ghețari din Elveția este Matthias Huss. Glaciolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich, Huss conduce rețeaua elvețiană de monitorizare a ghețarilor GLAMOS, care a publicat miercuri cele mai recente date.
Concluzia este severă: 2026 a fost un an devastator pentru ghețarii elvețieni, care au pierdut alte 5% din volumul lor.
Regiunea a avut o iarnă secetoasă, cu puțină zăpadă, care funcționează ca un strat protector pentru gheață. Au urmat valuri de căldură din luna mai până în septembrie, explică Huss.
„Acest lucru a dus la o topire incredibil de puternică. Nu am depășit recordul din 2022, când au fost doborâte toate recordurile, dar suntem foarte, foarte aproape de cel mai grav an pentru ghețarii elvețieni de când au început măsurătorile, în urmă cu peste 100 de ani”, spune cercetătorul pentru televiziunea publică germană.
Oamenii de știință nu au calculat încă oficial câți ghețari au dispărut în acest an, dar spun că au observat deja dispariția mai multora dintre cei mici.
„Am vizitat unul săptămâna trecută și este impresionant să stai într-un astfel de peisaj lunar, în locul în care, cu doar câțiva ani în urmă, se afla un strat gros de gheață, un ghețar întins”, spune Huss. „Acum este un deșert stâncos, în care au mai rămas doar câteva blocuri de gheață veche, împrăștiate printre stâncile fierbinți, unde se topesc.”
Raportul, realizat de rețeaua elvețiană de monitorizare a ghețarilor împreună cu Comisia elvețiană pentru observarea criosferei, arată că grosimea medie a ghețarilor a scăzut în 2026 cu între 2,5 și 4 metri.
Huss spune că oamenii de știință observă tot mai frecvent un fenomen diferit de simpla retragere a gheții sub efectul căldurii de la suprafață: ghețarii se prăbușesc din interior, se descompun.
Cursurile de apă care circulă sub gheață sapă cavități și contribuie la destabilizarea masei de gheață.
Citește și: Cât ne costă schimbările climatice și cum ne asigurăm pensiile sau asigurările de viață
Continentul care se încălzește cel mai repede
Europa se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât media globală, pe fondul acumulării în atmosferă a gazelor care rețin căldura, provenite în principal din arderea combustibililor fosili și din distrugerea ecosistemelor.
Regiunile alpine se numără printre zonele în care schimbările sunt deosebit de vizibile.
O analiză publicată marți de serviciul meteorologic elvețian MeteoSwiss arată că perioada aprilie-septembrie 2026 a fost cea mai caldă și mai secetoasă jumătate de an de când există măsurători, din 1864.
În acest interval de peste 160 de ani, omenirea a eliberat în atmosferă aproximativ 1.800 de miliarde de tone de dioxid de carbon, iar temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius.
Ghețarii, rezervoare naturale de apă
Topirea ghețarilor schimbă nu doar peisajul. Ei au și un rol important în circuitul apei din Elveția.
„Ghețarii eliberează apă în perioadele secetoase și călduroase, în timpul valurilor de căldură”, explică Huss. „În această vară am primit o cantitate incredibil de mare de apă din Alpi, pe care am putut să o folosim în zonele de jos pentru irigații, pentru transportul fluvial, pentru răcirea centralelor nucleare, dar și pentru umplerea lacurilor de acumulare folosite la producerea energiei electrice.”
Elveția caută alternative
Pe măsură ce ghețarii își pierd însă capacitatea de a funcționa ca rezervoare naturale de apă, Elveția caută alternative.
Una dintre variantele discutate este construirea unor noi lacuri de acumulare în zonele montane, care să permită colectarea unor cantități mari de apă provenite din precipitații și eliberarea lor atunci când este nevoie.
(Sursa foto: GLAMOS / X)
