700.000 de lei de la stat, pentru a afla ce gândesc moldovenii. Răspunsurile lor, secrete

Data:

Cea mai mare finanțare nerambursabilă acordată de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) a ajuns, în 2023, la Noarim Group SRL. Aceasta este o firmă deținută de consilierul județean liberal din Gorj Sergiu Olaru, un apropiat al fostului ministru al Finanțelor Dan Vâlceanu.

Pentru 713.400 lei, cât a fost valoarea grantului, Noarim Group SRL a scanat cu ajutorul inteligenței artificiale tot spațiul public din Republica Moldova, cu scopul declarat de a realiza profilul comportamental și emoțional al societății.

Utilitatea acestui studiu, potrivit DRRM, a constat în scoaterea în evidență „a concluziilor privind problematica limbii vorbite în Republica Moldova, problematica culturală, cea religioasă, educația, mijloacele de informare în masă, organizațiile societății civile din Republica Moldova, precum și percepțiile cetățenilor moldoveni față de România, cu scopul de a identifica direcțiile pe care Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Guvernul României ar trebui să le urmeze în proiecte și programe destinate cetățenilor din Republica Moldova”.

700.000 de lei de la stat pentru un studiu cu rezultate ambigue

Proiectul s-a numit „Diagrama percepțiilor publice esențiale în societatea din Republica Moldova” și a fost implementat în perioada mai-noiembrie 2023. Deși a fost deja predat DRRM, rezultatele studiului nu au fost încă publicate pe site-ul instituției.

În schimb, DRRM susține că a pus această diagramă la dispoziția unor instituții ale statului român, precum Guvernul, Parlamentul și Președinția.

PRESShub a solicitat DRRM și liberalului Sergiu Olaru detalii despre această cercetare sociologică realizată exclusiv cu ajutorul inteligențe artificiale.

Astfel, DRRP precizează că „softul de inteligență artificială ce înglobează tehnologiile prezentate în cererea de finanțare (Language Detection, Named Entity, Sentiment Analysis, Semnatic Similarity, Content Extraction, Topic Clustering, Keyword Solidity, Context Splitter, text analytics, Language understanding, Data Scraping) se numeste Mediawire și a fost folosit pentru culegerea și interpretarea datelor. Referitor la costuri, valoarea contractului de finanțare a fost de 713.400 lei.

În urma implementării proiectului, a documentelor justificative aferente cheltuielilor efectuate și prezentate de către beneficiarul Noarim Group S.R.L, a fost decontată suma de 540.900 lei, iar  contribuția proprie a beneficiarului a fost de 34,638 lei. S-a realizat, astfel, o economie de aproximativ 137.000 de lei față de suma aprobată inițial”, a transmis DRRP redacției PRESShub.

Site-ul programului folosit pentru realizarea analizei de conținut poate fi accesat aici.

Openwire
Openwire

Ce a făcut inteligența artificială

Costul pentru categoria cheltuieli „închiriere licență software” a fost de 262.000 lei.

Mai exact, proiectul a procesat 32.835 de articole din presa Republicii Moldova și a răspuns unui set de 47 de întrebări-cheie în baza cărora softul respectiv a realizat diagrama profilului comportamental și emoțional al societății moldovenești.

Un specialist care realizează astfel de cercetări în mediul academic a declarat pentru PRESShub, sub protecția anonimatului, că „262.000 lei pentru licența soft nu se justifică. Există soft gratuit care poate face această analiză de conținut, dar trebuie doar oameni care să știe să îl folosească.

„În mod normal, dacă aș cumpăra așa ceva, aș cere și specializarea celor care fac analiza, nu doar metodele și tehnicile folosite în raport. Unele dintre acele întrebări nu sunt întrebări la care să le găsești răspuns prin analiza unor articole de ziar”, a explicat expertul citat.

Un alt specialist care realizează astfel de cercetări în mediul privat a explicat, tot sub anonimat, că astfel de sume pentru închiriera licenței software se practică.

Citește și: Germina Nagâț: Aș prefera să văd în manuale de Istorie exemple de muncitori sau de țărani care s-au opus comunismului

Numele specialiștilor implicați în proiect, secret

PRESShub a solicitat DRRP să ofere numele specialiștilor (sociologi, politologi) care s-au ocupat de această cercetare, însă nu a dorit să ofere detalii.

„În ceea ce privește specialiștii care au analizat datele, facem precizarea că serviciile necesare cheltuielilor în cadrul proiectului au fost atribuite de către beneficiar, conform prevederilor din Ghidul de finanțare nerambursabilă/Documentarul DRRM 2023. Astfel, este vorba despre mai multe entități, nu despre persoane fizice/specialiști”, este răspunsul DRRP.

PRESShub a solicit DRRP să transmită tot setul de întrebări în ideea de  a consulta sociologi și cercetători atât din România, cât și din Republica Moldova, privind profesionalismul metodologiei folosite.

Mai jos, sunt cele 47 de întrebări-cheie transmise de DRRP, iar apoi comentariile lui Andrei Tiut, director de programe la Global Focus și ale lui Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog.md, din Republica Moldova.

Întebări studiu plătit de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova by on Scribd

Ce probleme ridică cele 47 de întrebări

Andrei Tiut atrage atenția asupra unor posibile erori pe care le-ar putea da această cercetare făcută cu ajutorul AI.

Andrei Tiut
Andrei Tiut

„Răspunsurile ridică niște probleme metodologice interesante, care nu se rezolvă doar din volumul datelor. În termeni foarte simpli, dacă un procent important din populație nu folosește internetul în mod regulat, atunci tu nu ai cum să obții opiniile acestor oameni printr-un studiu pe internet.

Dar, chiar și dacă am presupune că marea majoritate a moldovenilor folosesc internetul, asta nu înseamnă că îl folosesc ca să exprime idei socio-politice.

Altă problemă este de a evita duplicarea opiniilor. Dacă persoana A scrie de 30 de ori pe săptămână folosind trei rețele sociale și persoana B scrie o singură dată pe o singură rețea, trebuie să existe o metodă (de preferință etică și legală) prin care să te asiguri că fiecare om este numărat o singură dată.

În sfârșit, nu îmi este clar în ce masură au folosit query-uri (căutări) proactive și în ce măsură au facut «topic analisys» (identificare automată de teme în corpul de texte). Ambele metode sunt legitime și ambele se pot folosi cu inteligența artificială”, explică Andrei Tiut.

Citește și: Contracte de publicitate de 1,2 milioane de lei pentru a lăuda realizările primăriței Olguța Vasilescu

Simpla invocare a AI și a volumului de date nu e suficientă

Expertul atrage atenția că există întrebări de cercetare complexe, cum ar fi „În ce grad religia ortodoxă contribuie la coeziunea societății din Republica Moldova?”, care nu pot primi răspuns din partea unei mașini în actualul stadiu de evoluție a tehnologiei.

„De aceea, este esențial să fie publicată metodologia de cercetare care a permis formularea concluziilor (cu evitarea suprareprezentării celor mai guralivi dintre cetățeni) și apoi generalizarea acestor concluzii la nivelul întregii societăți moldovenești.

În acest sens, simpla invocare a AI și a volumului de date nu e suficientă. Și nici secretul comercial nu este un argument suficient: e de înțeles că această companie nu publică algoritmul, care este secret industrial, dar undeva trebuie să existe o argumentație (de exemplu prin studii comparative) care să arate că algoritmul produce rezultate valide și nu fabulații”, a conchis, pentru PRESShub, Andrei Tiut.

Răspunsurile la unele întrebări se pot găsi în anumite statistici publice

La fel ca Andrei Tiut, și Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog.md, din Republica Moldova, atrage atenția că nu poți găsi răspunsuri la unele întrebări complexe cu ajutorul unui soft.

Valeriu Pașa
Valeriu Pașa

„Nu înțeleg cum poți să afli în baza unei analize a spațiului public câți moldoveni aparțin unei mitropolii și câți alteia. În teorie sună interesant și util.

Eu rămân sceptic privind posibilitățile AI pe astfel de subiecte. Dacă realizează măcar 20% din obiective, merită tot banii, dar sunt prudent până văd rezultatele. În ceea ce privește rețelele sociale, nu înțeleg cum au evitat conturile false, boții, tot ecosistemul care produce în mod premeditat dezinformare”, a comentat Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog.md, din Republica Moldova.

Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit

Mai mult, răspunsurile la unele întrebări se pot găsi în anumite statistici publice, cum ar fi Barometrul Opiniei Publice sau Anuarul statistic din Republica Moldova. Totodată trebuie punctat că agenda presei din Republica Moldova este profund influențată de sursa de finanțare, iar această agendă nu reflectă neapărat profilul societății moldovenești, fiind mai degrabă receptorul ei.

Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova precizează că întrebările s-au regăsit în cererea de finanțare, fiind semnată de reprezentantul legal al beneficiarului și de coordonatorul de proiect. Această cerere a fost evaluată de comisia de evaluare a proiectelor din cadrul D.R.R.M. Sursa formulării întrebărilor nu este un criteriu cuprins în procedura de evaluare a proiectului, întrebările fiind baza setării parametrilor din soft, scopul proiectului nefiind acela de a răspunde punctual la aceste întrebări.

Potrivit Termene.ro, firma Noarim Group SRL a avut un profit de 300,000 lei în anul 2022 și 4 angajați.

Potrivit presei locale, firma liberalului Sergiu Olaru obține frecvent contracte din bani publici. Despre ce contracte a primit firma Noarim Group SRL puteți citi aici sau aici.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă.A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Adevărata miză a comasării alegerilor locale cu europarlamentarele

Adevărata miză a comasării alegerilor locale cu europarlamentarele o...

”Samurai. Legendele Japoniei”, expoziţie şi catalog în premieră naţională la Muzeul Brukenthal (FOTO)

Expoziţia Samurai. Legendele Japoniei a fost vernisată miercuri, în...