România are un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro în cifră de afaceri, cu o contribuţie directă de 6,67% la PIB şi circa 25,6% din exporturile de servicii, însă capacitatea de a absorbi tehnologie în economia internă rămâne modestă, susţine directoarea executivă a Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Corina Vasile, într-o analiză publicată luni, informează Agerpres.
„În economie, inacţiunea are un avantaj politic major. Nu se vede imediat şi se pierde printre promisiuni. Costul de a nu face nimic este discret, nu apare pe o singură linie bugetară, nu are ordonator de credite şi nu convoacă o conferinţă de presă. Se vede mai târziu şi fragmentat, în productivitate mai mică, investiţii care nu se mai fac, tehnologie adoptată prea lent, competenţe care lipsesc când ai nevoie de ele. Momentul este cu atât mai important acum, într-o perioadă de reaşezare instituţională şi reconfigurare a priorităţilor, pe fundalul unui spaţiu bugetar tot mai restrâns.
Faptul că factura nu se vede nu înseamnă că nu o plătim. În cazul digitalizării, inacţiunea ia cel mai des forma întârzierii: decizii amânate, politici care ajung prea târziu în piaţă, consultări care nu influenţează efectiv designul măsurilor şi responsabilităţi fragmentate între instituţii (…) România are, în acelaşi timp, un sector IT&C de aproximativ 23,6 miliarde de euro cifră de afaceri, cu o contribuţie directă de 6,67% la PIB şi circa 25,6% din exporturile de servicii. Capacitatea de a produce şi exporta tehnologie există; absorbţia ei în economia internă rămâne modestă”, susţine Vasile.
Citește și: Europa, presată de SUA să elibereze rezervele de motorină. De ce contează pentru România
Miza se măsoară în miliarde de euro
În opinia reprezentantei ANIS, incertitudinea legislativă şi politică intră direct în calculul unei investiţii, iar o firmă care nu ştie ce regim fiscal sau ce cerinţe de reglementare va avea peste un an îşi amână investiţia în automatizare, în date sau în oameni.
„De aici pornesc celelalte costuri: adopţie lentă, productivitate ratată, inovare subfinanţată şi decalaje de competenţe. Ordinul de mărime al facturii este semnificativ. Scenariile de convergenţă analizate de ANIS indică, în funcţie de reperul regional folosit, un potenţial de aproximativ 6 până la 40 de miliarde de euro PIB suplimentar şi de la circa 45.000 până la aproape 300.000 de locuri de muncă. Chiar şi scenariul cel mai prudent arată că miza se măsoară în miliarde de euro. Prima linie din factură este productivitatea pe care tehnologia ar putea-o aduce economiei şi încă nu o aduce. Doar 28,7% dintre companii integrează tehnologii avansate precum cloud, AI sau data analytics, iar doar 44% dintre IMM-uri ating măcar nivelul de bază de intensitate digitală, faţă de 71% în medie în UE. Ambele niveluri contează: software-ul, serviciile online şi procesele digitalizate reprezintă un prim nivel, în timp ce câştigul major de productivitate apare când tehnologia schimbă modul în care o companie produce, decide, foloseşte datele şi îşi construieşte modelul de business”, subliniază sursa citată.
Competenţe digitale de bază, sub media la nivel european
Totodată, ea afirmă că, la capitolul inovare, România rămâne în categoria „Emerging Innovator”, pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în European Innovation Scoreboard 2025, cu cheltuieli totale pentru cercetare şi dezvoltare de aproximativ 0,46% din PIB, cel mai mic nivel din Europa, faţă de o medie europeană de 2,24%.
„Aceste cifre se reflectă în capacitatea economiei de a genera produse proprii, proprietate intelectuală, companii scalabile şi valoare adăugată care rămâne în România. În inovare, continuitatea politicilor contează aproape la fel de mult ca volumul finanţării. R&D-ul, dezvoltarea de produse şi proprietatea intelectuală au cicluri de investiţie de mai mulţi ani, iar instrumentele care apar sporadic sau se schimbă frecvent fac dificilă construirea unor planuri de investiţii. Priorităţile propuse de ANIS includ stimulente pentru R&D şi proprietate intelectuală, instrumente de tip IP Box, vouchere pentru inovare, proof-of-concept şi sandbox-uri. După perioada PNRR, continuitatea financiară devine la rândul ei critică: digitalizarea şi inovarea nu pot depinde exclusiv de următoarea fereastră europeană de finanţare”, este de părere Corina Vasile.
Pe fondul statisticilor oficiale, conform cărora doar 31,8% din populaţia României are cel puţin competenţe digitale de bază, faţă de 60% în medie la nivel european, în timp ce specialiştii în IT&C reprezintă doar 2,8% din forţa totală de muncă (vs 6% în UE), „întârzierea este greu de recuperat”.
„România are aproximativ 222.000 de specialişti ICT, reprezentând circa 2,8% din forţa de muncă, comparativ cu aproximativ 5% la nivel european. Aici întârzierea este greu de recuperat. Infrastructura poate fi cumpărată relativ repede, dar zeci de mii de specialişti nu pot fi formaţi într-un exerciţiu bugetar. Pentru 2030, ANIS propune 300.000 de specialişti ICT, cel puţin 4% din forţa de muncă şi 50% din populaţie cu competenţe digitale de bază. Asta cere politici simultane pentru STEM, competenţe digitale de bază, upskilling şi reskilling, dar şi menţinerea unei căi de intrare pentru juniori în profesiile tehnologice. Deficitul constatat în 2030 nu va mai putea fi reparat în 2030”, subliniază şefa ANIS.
Ce decizii imediate poate lua viitorul Executiv
Aceasta consideră că spaţiul bugetar al următorilor ani este limitat, timp în care predictibilitatea fiscală, coordonarea între instituţii şi consultarea din timp a industriei cer în primul rând voinţă administrativă, nu alocări noi. „Pentru noul Executiv, trei decizii pot fi luate imediat: desemnarea, cât mai rapidă, a unei structuri cu mandat clar de coordonare a transformării digitale; un calendar multianual pentru instrumentele de sprijin pentru R&D şi adopţie tehnologică după încheierea PNRR; şi consultarea industriei înainte de redactarea măsurilor, nu după”, notează Vasile.
ANIS a inclus aceste teme, ţinte şi propuneri într-o versiune actualizată a Manifestului România Digitală 2030, un document ce poate fi un punct de plecare pentru o conversaţie care, în perioada următoare, are nevoie mai ales de decizii, termene şi asumare, potrivit asociaţiei de profil.
În prezent, ANIS are peste 150 de companii-membre.
(Sursa foto: Pexels.com)
