Andrew Tate este subiectul unei anchete jurnalistice publicate în The New Yorker, care dezvăluie cum acesta, împreună cu fratele său, Tristan Tate, s-au mutat în România acum zece ani pentru a construi un imperiu al pornografiei online. Investigația din The New Yorker arată cum Andrew Tate a acumulat o avere și a devenit o forță politică prin exploatarea sistematică a femeilor.
„Chiar la nord de București se află un ansamblu arhitectural îngrijit, format din case cu frontoane roșii, cunoscut sub numele de American Village. Este un loc neașteptat pentru a fi centrul unei intrigi criminale internaționale, dar la marginea sa vestică se află un complex întins, păzit de gardieni înarmați, care aparține influencerului britanico-american Andrew Tate și fratelui său mai mic, Tristan. Frații Tate s-au mutat în România acum zece ani pentru a construi un imperiu al pornografiei online, iar American Village era locul în care își țineau recruții”, își începe jurnalista de investigație Heidi Blake articolul din The New Yorker – „Imperiul abuzului lui Andrew Tate – Cum figura emblematică a „manosferei” a acumulat o avere – și a devenit o forță politică – prin exploatarea sistematică a femeilor”.
Jurnalista de la The New Yorker a scris investigația despre Andrew Tate pe baza a mii de mesaje private, documente interne, dosare și înregistrări judiciare, precum și a zeci de interviuri cu frații Tate, asociații lor și cu presupuse victime.
„Familia Tate s-a mutat în România din Regatul Unit în 2015, după ce trei femei britanice l-au acuzat pe Andrew de viol și strangulare, iar frații păreau să-și desfășoare activitatea acolo fără a fi trași la răspundere. Dosarele judiciare arată că poliția locală a ignorat cel puțin două sesizări care indicau faptul că membrii familiei Tate constrângeau femei române să se prostitueze. Andrew a discutat deschis despre mituirea oficialilor din forțele de ordine în chat-urile War Room și s-a lăudat pe rețelele de socializare cu legăturile sale”, arată investigația The New Yorker.
Jurnalistul Mircea Barbu, care a lucrat timp de mai multe luni alături de Heidi Blake, a publicat pe contul său de Facebook sumarul unei mici părți din investigația The New Yorker.
„Am ales partea în care statul român a clipit în fața americanilor și procurorii DIICOT se pare că au cedat presiunilor politicienilor români disperați să intre în grațiile lui Donald Trump. în care statul român a clipit în fața americanilor și procurorii DIICOT se pare că au cedat presiunilor politicienilor români disperați să intre în grațiile lui Donald Trump”, a precizat Mircea Barbu.
„Povestea este absolut uluitoare.
Doi influenceri, fratii Tate, acuzați în România de infracțiuni grave, care se plâng în privat că nu mai au bani, că afacerile le scad și că nu își mai pot susține stilul de viață, ajung să își lege speranțele de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Potrivit relatării, oamenii din jurul fraților Tate au construit punți către cercul Trump prin intermediul lui Barron Trump, Justin Waller, Donald Trump Jr., Richard Grenell și alte figuri influente din zona MAGA. În paralel, Tate își mobiliza milioanele de urmăritori în favoarea lui Trump, prezentând victoria republicanului ca fiind esențială nu doar pentru America, ci și pentru propriul său viitor.
Apoi începe seria coincidențelor care ridică multe semne de întrebare.
După victoria lui Trump, unul dintre avocații fraților Tate primește un rol la Casa Albă. Figuri apropiate administrației apar pe podcasturile lor și le exprimă public susținerea. În România, dosarul este întors la procurori pentru probleme procedurale, ceea ce produce întârzieri majore. Procurorul principal este schimbat. În același timp, România intră într-o criză politică după anularea alegerilor prezidențiale, iar lideri conservatori americani încep să atace public autoritățile române.
În centrul poveștii apare Richard Grenell. Potrivit surselor citate, echipa Tate ar fi făcut lobby intens pentru ca acesta să intervină. Iar la Conferința de Securitate de la München, o simplă referire la „băieții Tate” ar fi fost suficientă pentru a genera speculații despre presiuni americane asupra Bucureștiului.
Cea mai gravă acuzație este însă alta: că restricțiile de călătorie ar fi fost ridicate nu ca urmare a unui proces judiciar obișnuit, ci pe fondul unei presiuni politice externe. Dacă acest lucru este adevărat, atunci vorbim despre ceva extrem de serios: influență politică internațională exercitată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției române”, scrie jurnalistul Mircea Barbu.
Vedeți mai jos postarea integrală.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
