Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) susține că nu știe câte examene pentru posturi de conducere s-au desfășurat cu un singur candidat, declarat ulterior câștigător, pentru a scăpa de fenomenul împuternicirilor din sistem. Polițiștii cu „pile” nu au contracandidați la examene, deoarece, ulterior, după ce ajung șefi, se răzbună pe colegii care au concurat împotriva lor.
Liderul sindicatului „Diamantul”, Vitalie Josanu, a arătat că această practică a devenit generalizată și de ea se abuzează mult. În plus, în multe cazuri, atunci când s-au organizat concursuri pentru posturi, a participat un singur candidat, câștigătorul fiind „telefonat”, adică știut înainte de examen. Astfel, alți candidați nu au mai dorit să se înscrie la concurs, deoarece ar fi devenit, automat, subordonați colegului contracandidat.
Recorder a arătat că peste 600 de funcții de conducere din Poliția Română sunt ocupate, în prezent, prin împuternicire. Datele colectate de Recorder arată că din cele 41 de inspectorate județene, aproape o treime au la conducere inspectori-șefi numiți prin împuternicire.
După publicarea materialului, IGPR a organizat o conferință de presă în care a acuzat publicația de dezinformare, iar purtătorul de cuvânt al instituției a arătat că în ultimii 3 ani, Poliția Română a organizat 3.900 de concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din sistem.
Poliția nu operează cu statistici
Am întrebat IGPR la câte dintre cele 3.900 de concursuri pentru funcțiile de conducere organizate în ultimii 3 ani s-a înscris un singur candidat. Ni s-a răspuns că nu există o astfel de statistică. „În perioada 2023–2026, la nivelul Poliției Române, au fost organizate aproximativ 3.900 de concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Dintre acestea, în peste 2.500 de cazuri, posturile au fost ocupate prin promovarea candidaților declarați admiși. În celelalte aproximativ 1.400 de situații, fie nu au fost îndeplinite condițiile pentru ocuparea posturilor, ori candidații nu s-au prezentat la concurs sau nu au obținut nota minimă de promovare”, se arată în răspunsul Poliției Române.
„Cu privire la informațiile solicitate (adică examenele cu un singur candidat, n. red.), vă comunicăm faptul că nu deținem informațiile în forma solicitată de dumneavoastră. Statisticile instituționale sunt gestionate în forma brută necesară bunei funcționări curente a instituției (de exemplu: dosare de personal, de concurs, decizii punctuale, state de funcții). În acest sens, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, stabilește obligația autorităților/instituțiilor publice de a pune la dispoziție informațiile existente, în materialitatea lor, și nu aceea de a prelucra anumite date pentru a obține ca produs final informațiile în forma solicitată”, mai susține IGPR.
Menționăm că presupusa „prelucrare” a datelor privind numărul de participanților la concursurile organizate în ultimii 3 ani de Inspectorat ar fi durat mai puțin de 3 minute dacă s-ar fi folosit o aplicație gratuită ce utilizează inteligența artificială.
Decizie veche de 17 ani, invocată ilegal ca precedent
În plus, instituția invocă o decizie a Curții de Apel București veche de 17 ani, de parcă aceasta ar ține loc de justificare pentru refuzul de a prezenta un răspuns complet la o întrebare transmisă în baza legii privind liberul acces la informațiile de interes public. Astfel, IGPR mai precizează că „Legea nr. 544/2001 nu impune niciunei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici à la carte, ci se referă doar la furnizarea informațiilor în forma în care sunt deținute de instituție. Interpretarea contrară ar face ca activitatea de furnizare de informații să devină mult prea împovărătoare pentru instituția publică, fără nicio justificare în scopul pentru care a fost reglementat liberul acces al cetățenilor la informațiile de interes public, întrucât s-ar ajunge ca orice persoană să poată solicita instituțiilor publice efectuarea de studii mai mult sau mai puțin complexe cu privire la informațiile pe care acestea le dețin într-o formă brută”, se mai arată în răspunsul IGPR.
