Procurorul general Cristina Chiriac a cerut urgentarea strămutării unui dosar în care judecătoarea Sorina Marinaș intenționa să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebări privind anchetarea magistraților. Deși articolul 8 din Codul de procedură penală reglementează caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal, invocarea sa pentru grăbirea strămutării ridică întrebări privind temeinicia demersului și efectul acestuia asupra posibilității instanței de a se adresa CJUE.
Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a făcut o cerere către Lia Savonea, președinta instanței supreme, prin care solicită acordarea unui termen cât mai scurt pentru a strămuta dosarul 1142/54/2026 de la Curtea de Apel Craiova la altă instanță din țară.
Era vorba despre dosarul în care judecătoarea Sorina Marinaș dorea să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe chestiunea desființării SIIJ 2, secția de anchetare a magistraților care le asigură, în realitate, impunitate. În cerere, Chiriac invocă dispozițiile articolului 8 din Codul de procedură penală.
Doleanța lui Chiriac
„Doamna președintă, Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Cristina Chiriac, în temeiul dispozițiilor art. 8 Cod procedură penală formulez: Cerere de urgentare a soluționării cauzei
În fapt, la data de 14.09.2006 am solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1142/54/2026, înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, cu termen la data de 15.09.2006, ora 12.30, la o instanță în grad egal, apreciind că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată și că, în lipsa garanțiilor de imparțialitate, măsura solicitată este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil.
Față de importanța aspectelor puse în discuție, precum și față de împrejurarea că procedura întrebărilor preliminare presupune atât o etapă națională în care instanța verifică dacă sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea CJUE, cât și etape ulterioare de înregistrare, analiză a cererii de către Curte, urmată de etapa de conformare a instanței naționale, apreciem că se impune judecarea cu celeritate a cererii de strămutare.
Pe cale de consecință, solicităm Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilirea unui termen scurt în prezenta cauză”, se arată în cererea semnată de Chiriac.
Articolul 8 din Codul de procedură penală
Amintim că solicitarea PG de urgentare a dosarului este formulată în baza articolului 8 din Codul de procedură penală, care reglementează caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal. „Organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil.”
Articolul este invocat pentru a justifica mutarea cât mai grabnică a dosarului de la Craiova.
Potrivit cronologiei prezentate de PRESShub, Înalta Curte a judecat cererea de strămutare la 15 septembrie, la ora 8:55, înaintea termenului de la Curtea de Apel Craiova, stabilit în aceeași zi, la ora 12:30. Demersul a împiedicat continuarea procedurii în fața judecătoarei Marinaș, inclusiv în ceea ce privește întrebările preliminare adresate CJUE.
Ce voia să întrebe Marinaș
Marinaș dorea să întrebe CJUE dacă este legal, în raport cu dreptul european, ca magistrații să fie scoși din competența DNA și trimiși să fie anchetați de un corp de procurori numiți de CSM, un mecanism descris în materialele PRESShub drept o formă de „SIIJ 2”.
A doua întrebare era dacă Tratatul Uniunii Europene se opune unei practici naționale care declară incompatibil un judecător care pune în discuție necesitatea sesizării CJUE sau care dispune această sesizare, deși, în virtutea articolului 267 alineatul (3) din TFUE, judecătorul este obligat să sesizeze Curtea.
Trădarea procurorilor șefi
În urmă cu șase zile am cerut procurorului general, în baza Legii nr. 544/2001, față de cererea de strămutare depusă de Ministerul Public în dosarul 1142/54/2026, să ne comunice de ce consideră inoportune și periculoase hotărârile CJUE pentru sistemul judiciar din România? Nu am primit până acum un răspuns. Îl vom publica imediat ce ne va fi transmis.
Am întrebat tot atunci instanța supremă la ce dată și la ce oră a fost depusă cererea de strămutare a dosarului de la Craiova. Nu am primit până acum un răspuns. Și pe acesta îl vom publica imediat ce ne va fi transmis.
ÎCCJ fixase inițial termen pentru cererea de strămutare pe 17 septembrie. La Craiova, termenul în dosar era pe 15 septembrie, ora 12:30 — adică strămutarea ar fi venit după ce judecătoarea ar fi apucat să se pronunțe asupra sesizării CJUE.
Instanța supremă și-a devansat propriul termen, judecând cererea pe 15 septembrie, la ora 8:55, cu trei ore și treizeci și cinci de minute înainte de judecata de la Craiova, la cererea procuroarei Chiriac.
PRESShub a relatat că Secția pentru procurori a CSM a pus în discuție sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la posibilitatea încălcării independenței procurorilor prin formularea cererii de strămutare de către procurorul general.
La 16 septembrie, prima ședință a Secției pentru procurori s-a încheiat cu balotaj, după ce Daniel Horodniceanu s-a abținut, iar Cătălin Predoiu, Cristina Chiriac și Cătălina Sîntion au votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare. Chiriac a votat în propria cauză, fapt criticat de procurorul Claudiu Sandu.
La 18 septembrie, Secția pentru procurori a CSM a decis, cu 4 voturi la 3, să nu sesizeze Inspecția Judiciară. În favoarea sesizării au votat Bogdan Staicu, Claudiu Sandu și Emilia Ion. Împotrivă s-au pronunțat Daniel Horodniceanu, Cătălina Sîntion, Cătălin Predoiu și Cristina Chiriac, care a votat din nou în propria cauză.
