După ce Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul rețelei care vindea locuințe cu documente false, inclusiv imobile AFI, liderul grupării a primit 5 ani de închisoare cu executare. În apel, apărarea invocă o situație neobișnuită: suspiciuni că motivarea sentinței ar fi fost redactată cu ajutorul inteligenței artificiale.
Tribunalul București a pronunțat soluția pe fond în dosarul escrocilor care vindeau locuințe AFI cu documente false. Astfel, Fănel Stan a primit 3 ani de închisoare pentru trafic de influență și 3 ani pentru dare de mită. După contopirea pedepselor, a rezultat o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare. În cazul lui Ion Paiu, un alt inculpat, instanța a decis încetarea procesului ca urmare a prescripției faptelor.
Fosta funcționară a Primăriei Sectorului 1 Maria Mihaela Ianculescu a primit 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și acces ilegal la un sistem informatic, iar polițistul Florin Marius Spătaru a primit 4 ani pentru luare de mită. O altă inculpată, Flori Prodana, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare. De la Fănel Stan, instanța a confiscat 101.500 de euro și 63.000 de lei.
În prezent, dosarul se află la Curtea de Apel București, în apel, fiind judecat de completul S1C1.
Grijile lui Morărescu
La ultimul termen, avocatul Alexandru Morărescu a cerut Curții de Apel București să trimită o adresă către Tribunalul București după ce ar fi descoperit că motivarea instanței de fond ar fi fost realizată cu ajutorul unui program de inteligență artificială. Aceasta pare a fi o nouă metodă de tergiversare a dosarelor penale, pentru a obține cel puțin rejudecarea, eventual, prescrierea faptelor.
„Consideră că a existat și există, în spațiul public și chiar la nivel european, o îngrijorare cu privire la folosirea inteligenței artificiale în actul de justiție, această utilizare fiind calificată drept un risc ridicat pentru actul de justiție”, se arată în încheierea instanței din 6 aprilie.
Alături de ÎCCJ
DNA s-a opus, însă Curtea de Apel București a transmis solicitarea lui Morărescu la tribunal. Avocatul menționat este unul dintre cei opt apărători care, în noiembrie 2025, s-au aflat pe treptele instanței supreme într-o contramanifestație de susținere a Liei Savonea și a Înaltei Curți. Atunci, Morărescu, în robă, purta un afiș cu mesajul „Alături de Înalta Curte”.
În iulie 2020, o fostă funcționară de la Direcția Impozite și Taxe Locale din Sectorul 1, un fost agent de poliție de la Secția 12 din București și alte trei persoane au fost trimiși în judecată de DNA, fiind acuzați că făceau parte dintr-o grupare care identifica imobile nelocuite, nerevendicate sau aflate în proprietatea statului, iar apoi întocmea documente false pentru ca alte persoane să intre în posesia acestora la prețuri modice.
În rechizitoriu, procurorii arată că, în perioada 2018–2019, cei trei inculpați persoane fizice ar fi constituit o grupare cu scopul săvârșirii unor infracțiuni comise în contextul unor „presupuse tranzacții imobiliare”, grup la care au aderat mai multe persoane, printre care și Maria-Mihaela Ianculescu, la data faptelor funcționar în cadrul Direcției Impozite și Taxe Locale (D.I.T.L.) Sector 1.
Modul de operare
„Ca modalitate de comitere a infracțiunilor, inculpații ar fi identificat imobile nelocuite, nerevendicate ori aflate în proprietatea privată a statului, a Primăriei Municipiului București sau a primăriilor de sector, iar pentru dobândirea nelegală a acestora ar fi întocmit documente false, respectiv contracte de închiriere, contracte de vânzare-cumpărare, procese-verbale de predare-primire a locuinței, fișe de calcul, chitanțe de plată, ordine de prefect, titluri de proprietate, în numele AFI și al Instituției Prefectului. Ulterior, ar fi fost identificate persoane dornice să intre în posesia acestor locuințe la prețuri modice, de la care primul inculpat ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 1.500 și 28.000 de euro. În schimb, ar fi susținut că poate interveni pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei Municipiului București, Direcției de Impozite și Taxe Locale Sector 1 și alți funcționari cu atribuții în aprobarea și eliberarea documentelor privind imobilele administrate de instituțiile menționate și că îi poate determina să întocmească actele necesare dobândirii dreptului de proprietate”, susține DNA.
O parte din informațiile referitoare la imobile și persoane ar fi fost oferite membrilor grupului de către Maria-Mihaela Ianculescu. Tot aceasta ar fi eliberat certificate de atestare fiscală, deși știa că cererile nu erau formulate de persoanele în numele cărora erau emise documentele și ar fi înscris pe rol mai multe imobile în baza unor documente despre care avea cunoștință că prezentau nereguli, fără a efectua verificări.
Anterior, în anul 2015, într-un context similar, inculpatul aflat în prezent sub control judiciar ar fi pretins și primit de la o persoană 59.000 de euro și 10.000 de lei.
Primul inculpat a mai fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, fiind condamnat definitiv, în octombrie 2012, la doi ani de închisoare cu executare.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
