Istoricul Cosmin Popa şi-a lansat, ieri, la Constanţa, volumul „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”, apărut, anul trecut, la Editura Corint. Evenimentul, desfăşurat la Cazinoul din Constanţa, a avut loc în contextul unei dezbateri organizate de Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității Ovidius din Constanța (UOC), care a pornit de la tema „Cum funcționează puterea. Economia ca instrument de control în România lui Nicolae Ceaușescu”. Despre cartea lui Cosmin Popa au vorbit conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultăţii de Istorie și Științe Politice a UOC, şi lect. univ. dr. Gabriel Manea de la aceeaşi facultate.
Volumul semnat de Cosmin Popa, publicat cu sprijinul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, aduce în prim-plan impactul deciziilor politice din perioada regimului condus de Nicolae Ceaușescu asupra economiei, arătând cum au luat naştere şi cum s-au consolidat practicile de corupţie. Lucrarea analizează, de asemenea, economia planificată ca instrument de control social în timpul regimului comunist.
„Prin catacombele elitei comuniste”
În opinia istoricului Daniel Citirigă, lucrarea lui Cosmin Popa „ne plimbă prin catacombele elitei comuniste” şi ne vorbeşte despre de ce arată aşa cum arată România de astăzi, în care încă există o elită politică în opinia căreia ea merită mai mult decât i se cuvine prin drepturile constitiţionale.
La rândul său, istoricul Gabriel Manea a declarat, despre volumul „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu” că, despre deosebire de alte lucrări scrise, uneori, cu tendinţă inflaţionistă pe marginea unor teme precum structura politică a comunismului, disidenţa din timpul regimului comunist şi ecosistemul din jurul Securităţii, cartea lui Cosmin Popa „se apleacă asupra măruntaielor economice ale sistemului comunist”. Lucrarea istoricului Cosmin Popa, susţine lect. dr. Gabriel Manea, nu se constituie în pagini de statistici greu digerabile, ci reprezintă exemple concrete, contextualitate, care, în cele din urmă, demonstrează de ce prin economia din timpul regimului Ceauşescu fenomenul corupţiei a devenit parte a unui ADN naţional.
„Domeniul care îţi arată dezastrul material şi moral al comunismului este economia”
Istoricul Cosmin Popa a ţinut să menţioneze că, iniţial, nu şi-a propus să scrie despre corupţie. Volumul său reuneşte o colecţie de exemple concrete despre cum a funcţionat comunismul, iar pentru asta cartea „a coborât în subsolurile economiei comuniste”, spune autorul. „Această carte poate fi privită şi ca o colecţie de exemple despre cum funcţiona comunismul. Însă ea a vrut să fie mai mult decât atât, anume a vrut să fie o încercare de a depăşi tentaţia statistică a analizei comunismului. Intenţia mea – la început – nu a fost aceea de a scrie despre corupţie”, a declarat acesta. Popa a explicat că lucrarea sa a ajuns să fie şi despre corupţie pentru că în corupţie rezidă explicaţiile privind funcţionarea defectuoasă a sistemului economic în comunism. „Domeniul care îţi arată dezastrul material şi moral al comunismului este economia”, a subliniat acesta. Ulterior, a adăugat că statistica este inutilizabilă atunci când este vorba despre economiile comuniste, dată fiind miniciuna de proporţii: „Cel mai greu mi-a fost să-mi dau seama cât de mare a fost minciuna”, a mărturisit Cosmin Popa.
Istoricul a afirmat şi că, în bună măsură, liderii comunişti au văzut în industrializarea României nu atât o formă de modernizare, cât mai ales o modalitate de consolidare a puterii regimului. Nicoale Ceauşescu a avut, din punctul său de vedere, un efect devastator asupra economiei, pentru că nu a înţeles utilitatea investiţiilor. Pe de altă parte, a afirmat Cosmin Popa, Ceauşescu înţelesese foarte bine că „societatea de consum este începutul prohodului pentru comunism”.
„Ne confruntăm cu o memorie istorică distorsionată”
În altă ordine de idei, istoricul a spus şi că nu şi-a propus ca, prin volumul „Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu”, să răspundă în vreun fel nostalgicilor comunismului. Întrebat cum comentează faptul că, la ora actuală, mulţi tineri declară că ar prefera să trăiască în comunism, deşi s-au născut şi au crescut în democraţie, Cosmin Popa a declarat: „Tinerii de astăzi, care cred că regimul comunist a fost foarte bun, sunt imaginea capacităţii părinţilor lor de a-şi înţelege propria viaţă”, a afirmat istoricul, adăugând că, date fiind aceste raportări la regimul comunist, nu este de mirare faptul că „ne confruntăm cu o memorie istorică distorsionată”. Cosmin Popa a admis că astfel de nostalgii sunt grave, dar a declarat că, în opinia lui, este mai grav că foarte multă lume crede, de exemplu, că un regim legionar ar fi potrivit pentru România, astăzi.
Cosmin Popa este cercetător științific în cadrul Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fiind specializat în istoria Uniunii Sovietice, a Rusiei și a Europei Centrale și de Răsărit în perioadele comunistă și postcomunistă.
A absolvit studii universitare la București și Moscova şi a obținut titlul de doctor în Istorie la Universitatea din București, în 2007. Ulterior, a urmat studii postdoctorale, în perioada 2011-2013. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă, precum și al Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor rezultate din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României.
De-a lungul activității sale academice, a ţinut cursuri la Universitatea Ovidius din Constanța și la Institutul Diplomatic Român, în perioada 2009-2016. Totodată, a fost împuternicit al Academiei Române pentru Programul Centenar (2018-2021).
Istoricul Cosmin Popa a semnat peste 80 de studii publicate în reviste științifice de specialitate, precum și o serie de volume, dintre care amintim: „Nașterea Imperiului” (2002, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor „CopyRO” – secțiunea Istorie, 2003), „Între tentația imperiului și alianța strategică: URSS și Europa Centrală și de Est (1941–1953) (2012), „Intelectualii lui Ceaușescu. Academia de Științe Sociale și Politice (1970–1989) (2018) și „Elena Ceaușescu sau anatomia unei dictaturi de familie (2021).
Sursă foto: Emi Iacob
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
