Alegerile anticipate convocate de premierul spaniol Pedro Sánchez pentru 29 noiembrie și criza guvernamentală prelungită de la București afectează capacitatea a două dintre cele mai importante state din grupul „prietenilor coeziunii” de a negocia viitorul buget al Uniunii Europene.
Madridul riscă să intre în decembrie fără un guvern cu un mandat politic clar, în timp ce România încă își caută o formulă guvernamentală stabilă.
Miza este următorul Cadru financiar multiannual (MFF în engleză), pentru 2028–2034, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro, pentru care cele 17 state din grup cer protejarea finanțării pentru politica de coeziune și agricultura europeană.
Decizia premierului spaniol Pedro Sánchez de a convoca alegeri anticipate pentru 29 noiembrie reduce șansele ca statele Uniunii Europene să ajungă până la sfârșitul anului la un acord privind bugetul pe termen lung al Uniunii, au declarat pentru Politico doi diplomați europeni și un oficial al UE.
Madridul se numără printre cele mai importante voci ale grupului „prietenilor coeziunii”, format din 17 state care vor majorarea bugetului multianual al UE, cunoscut drept Cadrul financiar multianual.
Poziția Spaniei este puțin probabil să se schimbe indiferent de rezultatul alegerilor, însă negocierile pentru formarea unui nou guvern ar putea îngreuna pentru viitorul executiv spaniol aprobarea unui compromis dificil privind bugetul european.
„Nu va ajuta deloc negocierile privind Cadrul financiar multianual”, a declarat un oficial al Comisiei Europene, sub protecția anonimatului, pentru a putea vorbi deschis despre un subiect sensibil, relatează Politico.
Alegerile din 29 noiembrie vor distrage atenția și nu vor „încuraja găsirea unui compromis”, a spus un diplomat european.
Spania ar putea fi încă în proces de formare a guvernului atunci când liderii UE se vor reuni în decembrie pentru negocierile decisive privind acordul final, ceea ce face și mai puțin probabil un progres major, într-un moment în care negocierile sunt deja dificile, a declarat un al doilea diplomat.
Președintele Consiliului European, António Costa, spera să aibă un acord privind Cadrul financiar multianual redactat și convenit înaintea unei serii de alegeri importante programate anul viitor.
Franța organizează primul tur al alegerilor prezidențiale în aprilie, urmat de alegeri parlamentare în Grecia și Polonia.
Două crize slăbesc „prietenii coeziunii”
În acest moment, două crize politice naționale, în România si Spania, riscă să slăbească coaliția „prietenilor coeziunii”, într-un moment decisiv pentru viitorul bugetului UE.
Președintele Consiliului European, António Costa, urmărește obținerea unui acord privind viitorul buget multianual al UE până la sfârșitul lui 2026 tocmai pentru ca acesta să poată intra în vigoare la 1 ianuarie 2028.
În cazul Spaniei, riscul este unul de schimbare a guvernului și de întârziere a mandatului de negociere. În România, riscul este mai ales unul de blocaj și de capacitate redusă de a susține activ poziția grupului.
Citește și: Luca Niculescu, desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier – PRESShub
Alegerile anticipate din Spania vin într-un moment sensibil pentru negocierile privind următorul Cadru financiar multianual al UE (2028–2034), iar miza Madridului este importantă și pentru România.
Spania și România fac parte din grupul celor 17 „prieteni ai coeziunii”, care cer ca politica de coeziune și politica agricolă comună să primească în viitorul buget european resurse suficiente și să nu fie sacrificate în favoarea noilor priorități, precum apărarea și competitivitatea.
Comisia Europeană propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, iar negocierile dintre state sunt deja marcate de divergențe între acest grup și statele care cer reduceri substanțiale ale cheltuielilor, așa-numitele „state frugale”, între care Germania si țările scandinave, contributori direcți la bugetul european.
Contează mai mult alegerile spaniole decât criza politică de la București?
Poate da, dar nu pentru că Spania ar avea o miză financiară mai mare decât România, ci pentru că scrutinul de la Madrid intervine exact înaintea etapei decisive a negocierilor: alegerile din 29 noiembrie pot lăsa Spania fără un guvern cu mandat politic clar tocmai când liderii europeni încearcă să ajungă la un compromis asupra bugetului până la sfârșitul anului.
România traversează o criză politică prelungită, însă Bucureștiul este deja reprezentat în negocierile europene de președintele Nicușor Dan, care a coordonat împreună cu premierul italian Giorgia Meloni grupul „prietenilor coeziunii”.
În cazul Spaniei, alegerile pot schimba direct guvernul care va trebui să susțină sau să negocieze compromisul final.
(Sursa foto: European Union)
