Surse judiciare consultate de PRESShub susțin că, în cazul dosarului în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv, ar fi fost modificați parametrii sistemului ECRIS privind repartizarea aleatorie a cauzei, astfel încât dosarul să ajungă la anumite complete de judecată. CAB nu a răspuns dacă repartizarea aleatorie a fost modificată.
Potrivit surselor, modificarea ar fi intervenit în condițiile în care contestația DIICOT urma să fie soluționată marți, 29 septembrie 2026. Concret, parametrii privind intervalul de zile în care un dosar putea fi repartizat ar fi fost modificați de la 2-7 zile la 0-2 zile.
Sursele judiciare afirmă că o asemenea modificare ar fi putut avea ca efect evitarea unor complete care intrau în ședință mai târziu în săptămână. „Cel mai probabil vroiau să evite completul de joi la care nu aveau control”, susțin sursele consultate de PRESShub.
Am solicitat Curții de Apel București să precizeze dacă, în cazul dosarului lui Călin Georgescu, au fost modificați parametrii ECRIS utilizați pentru repartizarea cauzei. Până la momentul publicării, instanța nu a transmis un răspuns. Acesta va fi publicat atunci când va fi comunicat redacției.
Dosarul a ajuns, în final, la un complet de divergență
Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile de Curtea de Apel București, marți, 29 septembrie, după ce DIICOT a contestat decizia Tribunalului București, care îl plasase sub control judiciar. Hotărârea CAB este definitivă.
Inițial, cauza a fost judecată de un complet format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, președinta Secției I penale a CAB, și Cristina Grecu.
Cele două judecătoare au avut opinii diferite în privința măsurii preventive. Potrivit informațiilor publice despre deliberare, Georgescu-Ashemimry a susținut admiterea contestației DIICOT și arestarea preventivă, în timp ce Cristina Grecu a optat pentru menținerea controlului judiciar. În urma divergenței, în complet a intrat un al treilea magistrat, Dragoș Mirea.
Completul de divergență a decis, în cele din urmă, arestarea preventivă a lui Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen pentru 30 de zile.
Nu s-ar fi ajuns la arestare dacă era altcineva
Sursele judiciare consultate de PRESShub contestă oportunitatea măsurii preventive, raportând-o la vechimea presupusei fapte și la momentul formulării plângerii.
Potrivit acestora, fapta cercetată ar fi din 2021, în timp ce plângerea care a stat la baza anchetei ar fi fost formulată abia în 2024. Din perspectiva surselor, aceste elemente ridică întrebări cu privire la necesitatea și urgența unei măsuri severe precum arestarea preventivă. „Fapta e din 2021, iar plângerea a fost formulată în 2024. Astăzi se respinge arestarea chiar dacă s-a organizat un flagrant. Dar nu și în acest caz”, susțin sursele judiciare. Decizia CAB de arestare este definitivă.
Patru judecători au decis în cauza lui Georgescu
Prin intrarea lui Dragoș Mirea în completul de divergență, numărul magistraților implicați în soluționarea succesivă a măsurilor preventive în cazul lui Călin Georgescu a ajuns la patru: judecătorul de la Tribunalul București care a respins arestarea și a dispus control judiciar, apoi judecătoarele Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu și, în completul de divergență, Dragoș Mirea.
Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry este președinta Secției I penale a Curții de Apel București și face parte din Colegiul de conducere al instanței.
Numele judecătoarei a apărut anterior în mai multe dosare importante. PRESShub a relatat, de exemplu, despre completul care a admis o cale extraordinară de atac în cazul lui Mario Iorgulescu, Georgescu-Ashemimry fiind unul dintre judecătorii care au votat în favoarea soluției, în timp ce un alt magistrat s-a opus. Judecătoarea a făcut parte și din completul care a soluționat, prin achitare, dosarul lui Marian Vanghelie.
Dragoș Mirea, judecătorul care a înclinat balanța
Dragoș Mirea a intrat în completul de divergență după ce Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu nu au ajuns la aceeași soluție. Potrivit relatărilor publice despre ședința din 29 septembrie, votul său a făcut posibilă adoptarea soluției de arestare preventivă.
În prima ședință în care a intrat la CAB a admis contestația în anulare a lui Sorin Blejnar – fostul șef al ANAF- și i-a anulat condamnarea de 5 ani închisoare, împreună cu colegul de complet, Andrei Buliga. Judecătorul Dragoș Mirea, provine de la Tribunalul Ilfov, unde a ajuns prin delegare de la Judecătoria Cornetu. Potrivit surselor G4Media, el a fost polițist și a fost sprijinit să avanseze în cariera de magistrat de rețeaua din jurul Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație. Tribunalul Ilfov este considerat un fief al Liei Savonea.
Problema care trebuie lămurită este dacă repartizarea inițială a cauzei a fost influențată prin modificarea parametrilor ECRIS și, dacă da, cine a dispus modificarea și în baza cărui act administrativ.
PRESShub a solicitat CAB un punct de vedere exact pe această chestiune. Răspunsul instanței va fi publicat integral după primire.
