O dronă care a lovit pe 4 august aripa unui avion ucrainean pe aeroportul din Leipzig și s-a prăbușit pe pistă a oferit anchetatorilor germani o probă neobișnuit de valoroasă: dispozitivul exploziv atașat dronei. Bomba nu a detonat. Potrivit unor documente ale poliției federale germane consultate de Axel Springer Global Reporters Network, sub dronă era prinsă o cutie metalică umplută cu explozibili, închisă cu o placă metalică pe care fuseseră imprimate șapte adâncituri circulare.
Axel Springer Global Reporters Network reunește resursele redacțiilor grupului din care fac parte Politico, Business Insider, WELT, BILD, The Telegraph, Onet și Fakt.
Dispozitivul prezintă asemănări izbitoare cu bombe descoperite în Lituania începând din 2024.
La 20 august 2024, poliția lituaniană a găsit într-un cimitir din Kaunas două cutii metalice ascunse într-o pungă de plastic și etichetate drept conserve cu porumb. Analizele criminalistice au arătat însă că acestea conțineau 968 de grame de explozibili, echivalentul a aproximativ 700 de grame de TNT pentru fiecare cutie.
În ianuarie și iunie 2025, anchetatorii au descoperit alte dispozitive similare în mai multe locuri din Lituania. Patru aveau plăci metalice cu adâncituri circulare. Potrivit serviciului criminalistic al poliției lituaniene, plăcile fuseseră, cu o probabilitate ridicată, fabricate cu aceeași mașină.
Asemănările nu demonstrează singure că dispozitivele fac parte din aceeași operațiune. Însă oficiali occidentali din domeniul securității spun că ele se adaugă altor dovezi, inclusiv trasee de călătorie, rute logistice suspectate și informații furnizate de serviciile de informații.
Legătura cu serviciile ruse
Oficiali germani și europeni consideră că aceste cazuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj și acte de violență în Europa, pe care o atribuie serviciilor de informații militare ruse.
Trei oficiali de rang înalt citați în investigație spun că principalul responsabil este GRU, serviciul rus de informații militare, și în special unitatea 29155, asociată de serviciile occidentale cu operațiuni clandestine de destabilizare în Europa.
Autoritățile germane se așteaptă la noi operațiuni de acest tip, pe fondul încercării Kremlinului de a afecta sprijinul militar acordat Ucrainei și de a crește costul politic al susținerii Kievului.
„Populația trebuie să se teamă de o confruntare militară directă și, prin urmare, să pună sub semnul întrebării utilitatea sprijinirii Ucrainei”, a declarat Gerhard Schindler, fost șef al serviciului german de informații externe BND.
El estimează că Rusia va crește atât presiunea militară asupra Ucrainei, cât și presiunea hibridă asupra Occidentului.
Ambasada Rusiei la Berlin a respins acuzațiile și a calificat drept nefondate informațiile privind implicarea Moscovei în incidentele de la Leipzig și în alte presupuse acte de sabotaj din Europa.
Suspectul din dosarul Leipzig
Una dintre principalele piste ale anchetei îl indică pe Oleg Levushkin, cetățean ruso-leton pe care autoritățile germane îl suspectează că ar fi contribuit la pregătirea atacului de la Leipzig. Potrivit documentelor anchetei și unui oficial german din domeniul securității, Levushkin ar avea legături cu GRU și ar fi avut relații de lungă durată cu persoane din conducerea serviciilor militare ruse.
Anchetatorii cred că acesta a ajuns în Germania prin Turcia, la sfârșitul lunii iulie, și că a închiriat o mașină la aeroportul Berlin-Brandenburg pe 27 iulie. La 31 iulie, mașina a fost înregistrată în apropierea aeroportului din Leipzig, unde anchetatorii presupun că Levushkin făcea recunoașterea zonei înaintea atacului.
Potrivit autorităților germane, explozibilii ar fi intrat în Germania din Bulgaria și Serbia, ascunși în compartimentele unor camioane de transport pe distanțe lungi.
Investigația leagă numele lui Levushkin de colonelul GRU Denis Smolyaninov. Un raport al serviciilor lituaniene de informații din decembrie 2025 îl descrie pe Smolyaninov drept responsabil al departamentului pentru Ucraina din cadrul GRU și specialist în operațiuni psihologice și campanii clandestine de sabotaj.
Serviciile lituaniene atribuie unității 29155 și operațiuni în care dispozitive incendiare au fost trimise prin curier în Polonia și Marea Britanie. Unul dintre colete a luat foc la aeroportul din Leipzig în iulie 2024, iar altul, două zile mai târziu, la Birmingham.
Unitatea 29155 a fost asociată anterior de guverne și anchetatori occidentali cu explozii la depozite de muniție din Bulgaria și Cehia, precum și cu otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal în Marea Britanie, în 2018.
Mai recent, autoritățile au legat-o de presupuse atacuri incendiare, inclusiv la un magazin Ikea din Vilnius și la un oficiu poștal din București.
Oficialii europeni citați de Axel Springer Global Reporters Network se așteaptă ca astfel de operațiuni să se intensifice în următoarele luni. Printre posibilele ținte se numără companiile de apărare, infrastructura critică și persoane implicate în sprijinirea Ucrainei.
Un fost șef al serviciului de informații interne din Austria, Omar Haijawi-Pirchner, spune că Moscova privește relația cu Europa ca pe un „conflict sistemic”.
Un înalt oficial NATO citat sub protecția anonimatului consideră, la rândul său, că intensificarea campaniei hibride împotriva Occidentului pare, din perspectiva Kremlinului, una dintre principalele opțiuni aflate la dispoziția Rusiei.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
