Statele Unite au sancționat la 1 octombrie platforma financiară rusă A7, asociată oligarhului Ilan Șor, fugar din R. Moldova. Trezoreria americană descrie platforma drept „organizație criminală transnațională”.
Măsura vine la doar câteva zile după ce o investigație a Financial Times, bazată pe o scurgere masivă de date din interiorul A7, a dezvăluit amploarea rețelei de companii-paravan și a tranzacțiilor folosite pentru a menține accesul unor entități sancționate la sistemul financiar internațional.
Potrivit Trezoreriei SUA, A7 a fost creată de persoane deja sancționate de Washington pentru a facilita eludarea sancțiunilor. Platforma ar fi construit o rețea globală de companii-paravan prin care plățile provenite de la entități sancționate erau prezentate drept tranzacții comerciale obișnuite.
„Rețeaua A7 exploatează sistemul financiar internațional prin intermediul companiilor fictive, falsificând documentele comerciale, registrele de import-export și utilizând descrierea falsă a bunurilor”, afirmă Trezoreria americană.
Peste 91 de miliarde de dolari procesați
Datele prezentate de autoritățile americane indică amploarea mecanismului. Până în ianuarie 2026, A7 procesa peste 2.000 de tranzacții pe zi, cu un volum cumulat de peste 91,5 miliarde de dolari. Potrivit Trezoreriei, această sumă reprezenta aproximativ 13% din tranzacțiile comerciale externe ale Rusiei în 2025.
Companiile-paravan ale rețelei ar fi fost folosite atât pentru tranzacții cu petrol iranian, cât și pentru procurarea de armament. Trezoreria afirmă că mecanismul a oferit sprijin financiar Corpului Gărzilor Revoluției Islamice din Iran și unor grupări aliate acestuia, inclusiv Hamas.
Autoritățile americane mai susțin că A7 a avut legături cu Nobitex, cea mai mare platformă iraniană de active digitale, și că a facilitat tranzacții asociate unor atacuri cibernetice nord-coreene asupra unor platforme de criptomonede.
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că măsurile urmăresc să „dezactiveze infrastructura financiară” care permite Iranului și altor adversari ai Statelor Unite să evite sancțiunile și să transfere fonduri ilegale.
Legătura cu Ilan Șor și criptomoneda A7A5
În comunicatul său, Trezoreria îl descrie pe Ilan Șor drept „un infractor condamnat și sancționat” și asociază platforma A7 cu rețeaua de companii fictive utilizate pentru mascarea tranzacțiilor ilicite.
A7 operează și propriul token, A7A5, prezentat ca instrument pentru tranzacții internaționale și pentru generarea de venituri în beneficiul unor entități sancționate.
Citește și: Ilan Șor vrea să scoată Republica Moldova la mezat pe blockchain
Măsurile americane au ca efect includerea A7 și a entităților desemnate în regimul de sancțiuni al SUA. Ca urmare, activele și interesele în proprietate ale entităților vizate aflate sub jurisdicția americană sunt blocate, iar tranzacțiile persoanelor și companiilor americane cu entitățile sancționate sunt, în general, interzise.
Legătura cu Rusia și Rosneft
Sancțiunile americane apar în contextul în care o investigație a Financial Times a prezentat, cu o săptămână înainte, documente interne despre modul în care A7 ar fi funcționat în relație cu companii rusești.
Potrivit Financial Times, traderi conectați la gigantul petrolier de stat Rosneft ar fi furnizat rețelei A7 peste două miliarde de dolari. Compania, condusă de Igor Secin și sancționată de Statele Unite în octombrie 2025, ar fi furnizat o parte din valuta necesară operațiunilor externe ale platformei.
Investigația britanică descrie un mecanism bazat pe aproximativ 200 de companii-paravan, înființate pe numele unor persoane fizice. Prin intermediul acestora, A7 putea efectua plăți internaționale și alimenta conturi din străinătate cu venituri din export.
Printre furnizorii de valută identificați de Financial Times se numărau 16 companii afiliate Rosneft, care transferau venituri în dirhami, moneda Emiratelor Arabe Unite. Documentele interne indicau că volumul zilnic al plăților externe ale rețelei putea ajunge la aproximativ 500 de milioane de dolari.
Pentru a ascunde natura reală a tranzacțiilor, rețeaua folosea documente comerciale falsificate. Unele mărfuri erau descrise în acte drept „păcură” sau „cereale”, iar documentele indicau destinații sau puncte de livrare care nu corespundeau tranzacțiilor reale.
Companiile menționate în investigația Financial Times au contestat acuzațiile. Rețeaua Coral a negat orice implicare în A7 sau în scheme de spălare a banilor, iar reprezentanții Evraz au declarat că sancțiunile îi împiedică activitatea operațională în Marea Britanie. Rosneft, Sibur și Gazprom nu au răspuns solicitărilor de comentarii ale Financial Times.
Prin sancțiunile anunțate la 1 octombrie, Washingtonul trece de la documentarea mecanismului A7 la încercarea de a-i bloca accesul la sistemul financiar american. Măsura vizează o infrastructură pe care autoritățile americane o consideră parte a mecanismelor prin care Rusia, Iranul și alte entități sancționate pot continua să efectueze tranzacții internaționale.
(Foto: Captură video)
