Cum s-a pregătit România pentru energiile viitorului, în condițiile în care UE își dorește locul întâi la nivel mondial în domeniul surselor regenerabile.
Expert în Energia Inteligentă: „România nu a dezvoltat astfel de direcții de cercetare la nivel național și are un aport redus la nivel european”
„Europa vrea să interzică sobele cu lemne în România!” Astfel titrează site-ul de știri al uneia dintre cele mai urmărite televiziuni din țara noastră.
Știrea spune că, la cererea Uniunii Europene, România trebuie să renunțe la sobele tradiționale pe lemne. La un astfel de nivel de superficialitate se cantonează dezbaterea legată de viitorului eneregetic al țării și al Uniunii Europene, așa cum este oglindit în presa autohtonă.
O scurtă trecere în revistă a subiectelor aparținând agendei publice privind politica energetică scoate la iveală faptul că guvernanții români nu și-au propus să transforme acest subiect într-o dezbatere efectivă în societea românească.
Mai curând, subiecte pe această temă apar, din când în când, tangențial și cu totul întâmplător, fără a face subiectul unei agende coerente.
În schimb, acest gen de subiect este utilizat din plin ca o armă politică îndreptată împotriva valorilor democratice, cu precădere a construcției europene.
O armă politică eficientă, care, în lipsa unui interes guvernamental de contracare, produce pagube de imagine majore, ca în cazul explemplificat la început: UE vrea să ne oblige să renunțăm la tradițiile noastre cum ar fi – iată! – plăcerea de a ne încălzi la focul de lemne din vatră!
Aceastei propagande furibunde îndreptate împotriva politicilor publice ale uniunii, pe jumătate mincinoase și pe jumătate tendențioase, nu i se răspunde la noi decât cu dezmințiri întâmplătoare și întotdeauna timide.
Discuția sistematică privind politicile publice energetice lipsește cu desăvârșire. De ce?
„Politicile publice înseamnă o asumare, ori în general în România și mai ales în politică, asumarea este rară”, explică, pentru PRESShub, Dumitru Chisăliță.
Planul strategic european pentru tehnologiile energetice
Dumitru Chisăliță, președintele Asociaţiei Energia Inteligentă, unul dintre cele mai vizibile organizații neguvernamentale implicate în dezbaterile privind politicile publice privind energia, spune că preocupările europene în acest sens cunosc un moment de flexiune chiar în anul în care țara noastră era admisă în Uniunea Europeană.
Astfel, în anul 2007 a existat inițiativa de a crea o alianță europenă pentru cercetare în domeniul energetic.
Alianța era menită să deruleze activități specifice de cercetare cu scopul de a plasa Uniunea pe locul întâi la nivel mondial în domeniul energiei din surse regenerabile.
Aceasta ar fi însemnat asigurarea unui sistem energetic inteligent, centrat pe consumator, în condițiile creării unor sisteme eficiente din punct de vedere energetic și a unei viitoare diversificări și consolidări a opțiunilor în materie de energie pentru un transport sustenabil.
Și ar fi presupus, de asemenea, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon, consolidarea securității în utilizarea energiei nucleare, precum și digitalizarea sectorului energetic.
Cum am răspuns noi la aceste exigențe programatice?
„România nu a dezvoltat astfel de direcții de cercetare la nivel național și are un aport redus la nivel european”, explică Dumitru Chisăliță.
În plus, mai spune expertul în energie, politicile energetice guvernamentale nu sunt orientate spre consumator, ci spre buget!
Se tot discută la noi, în termeni oarecum obscuri, despre eficiența energetică. Ce ar însemna, în mod concret, aceasta?
În anul 2012, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică și și-a luat angajamentul de a reduce consumul de energie cu 20% până în anul 2020, comparativ cu previziunile de referință. Acest obiectiv este cunoscut și sub denumirea de ținta de eficiență energetică de 20%.
Citește și: Investițiile în parcuri fotovoltaice aduc venituri cel puțin 20 de ani
Cum a răspuns România acestor deziderate?
Țara noastră, spune Chisăliță, se încadrează la reducerea consumului de energie primară, însă aceasta s-a realizat ca urmare a închiderii industriei și nu a măsurilor de eficiență energetică.
De altfel, România se încadrează și în parametrii impuși de reducere a emisiei de CO2, însă aceasta s-a realizat tot în virtutea reducerii activității industriale. „Asta înseamnă că, deși ne-am îndeplinit ținta, suntem mai puțini rezilienți”, explică președintele Asociația Energie Inteligentă.
Dacă acestea sunt performanțele guvernării românești în raport cu solicitările europene, l-am întrebat pe Dumitru Chisăliță, cum se descurcă guvernanții noștri în relația cu consumatorul intern, populația și agenții economici care sunt mari consumatori de energie.
După liberalizarea pieței eneregice din anul 2020, România a fost puternic afectată de criza din anii 2021-2023.
România a fost în opoziție cu majoritatea țărilor europene
Principalele măsuri anticriză din această perioadă au fost cele care au ajutat consumatorii prin vochere și reducerea taxelor și tarifelor, care au însumat 65% din totalul măsurilor aplicate. Această situație a făcut posibilă exercitarea unei protecții importante a consumatorilor de gaze și energie electrică.
„România a abordat din perspectiva de securitate a aprovizionării, creșterea obligației privind cantitatea de gaze stocată de către furnizori și din perspectiva măsurilor care au vizat accesibilitatea din punct de vedere financiar al consumatorilor la energie ieftină limitarea prețului la vânzarea cu ridicată și reglementarea prețului la vânzarea cu amănuntul”, spune Dumitru Chisăliță, care precizează că „România a fost în opoziție cu majoritatea țărilor europene, acestea fiind preocupate de ajutorarea consumatorilor, și nu de îndestularea bugetului de stat și abia ulterior de protejarea consumatorilor”.
„România se prezintă în rândul țărilor cu cele mai mici sume alocate rezolvării acestei crize și se găsește pe primul loc sub aspectul creșterii costurilor cu energia (gaze și energia electrică) pentru o gospodărie în perioada 2020 – 2023, conform calculelor de specialitate pe baza datelor EuroStat.
Cum va evolua prețul energiei în anii următori?
Potrivit unui realizat de Asociația Energie inteligentă, astăzi, prețurile gazelor ar fi fost mai mici, dacă în urmă cu un an autoritățile ar fi luat în considerare analizele mai vechi ale asociației.
„Anul trecut, pe data de 11 ianuarie 2023, Asociația Energia Inteligentă solicita reanalizarea Plafonării Prețului la gaze în concordanță cu evoluțiile și trendurile viitoare: Tocmai de aceea se impune analizarea stabilirii unui plafon nou al prețului la gaze atunci când el ar aduce beneficii consumatorului și nu peste 5 luni atunci când el ar avea doar valoare… electorală.
În urmă cu 6 luni arătam că Eliminarea plafonării/compensațiilor din facturile de energie electrică, este la fel ca la gaze, un proces mult mai dificil de realizat, decât a fost introducerea lor”, rememorează președintele asociației.
„Degeaba plângem astăzi pentru că avem prețuri mari, deorece avem ceea ce am decis să facem în urmă cu un an. La fel se va întâmpla și la 1 aprilie 2025, dacă nu acționăm astăzi, cu un an înainte.
Prețurile efective ale gazelor se bazează pe contractele semnate în trecut, pe costurile cu gazele înmagazinate etc. și ele vor urma, probabil, un ușor trend descrescător luând în considerare cotațiile prețurilor de pe bursa de la TTF Olanda pentru luniile următoare.
Având în vedere comportamentul furnizorilor români din ultimii ani, și asumând că prețul gazelor achiziționate de aceștia va urma trendul cotațiilor de pe bursele europene am estimat care va fi prețul plătit efectiv de populație în următoatrele luni plecând de la prevederile legilor de plafonare a prețului la gaze, pe perioada plafonării prețului și în prima lună de după plafonare.
Astfel, putem observa tendința de descreștere a prețului gazelor pe toată perioada când se va aplica plafonarea și creșterea acesteia după expirarea acestei perioade”, mai explică, pentru PRESShub, Dumitru Chisăliță.
Cum rămâne, totuși, cu interzicerea sobelor cu lemne?
Lucrurile nu sunt atât de simple pe cât ar dori adversarii Uniunii Europene să le facă să pară. Răspunde la această întrebare același preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță: „Există diverse discuții la nivel european în cadrul unui regulament care se numește Eco-design, privind construcția unor echipamente și vânzarea unor echipamente care să fie frendly cu mediul, care să fie eficient energetic, care să reducă puternic emisiile de dioxid de carbon.
În cazul acestui regulament care este în discuție, există sau au existat și astfel de propuneri. Astfel, Parlamentul European a adoptat de curând Directiva privind schimbările climatice, care interzice printre altele și centralele termice de apartament, dar această interdicție urmează să intre în vigoare abia peste 15-16 ani, în 2040”.
În plus, mai precizează Dumitru Chisăliță, pentru a deveni lege, directiva trebuie să fie aprobată oficial și de Consiliul UE.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
