Cea mai relevantă instanță de judecată a țării nu reușește să spună, în 10 zile, ce judecători fac parte din două complete. Informația e afișată, prin lege, pe ușa sălii.
Am transmis, pe 21 septembrie 2026, la Biroul de Informare și Relații Publice al Curții de Apel București, o cerere în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public. Am întrebat doar care este componența completurilor de judecată din două dosare aflate pe rolul instanței. Răspunsul a venit exact la capătul termenului legal. CAB ne-a anunțat că „se află în imposibilitatea” de a comunica informațiile în termenul de 10 zile.
Altfel spus, instanța are nevoie de 30 de zile lucrătoare ca să identifice și să difuzeze o informație pe care legea o obligă să o facă publică din oficiu.
Piedici absurde
Componența completului de judecată nu e un secret de stat, nu e o anchetă în desfășurare și nu ține de vreo expertiză tehnică. Este una dintre cele mai banale informații dintr-un proces, cuprinsă în dosarul electronic, în portalul instanțelor și în listele de ședință afișate la sala de judecată. Orice avocat, orice parte și orice trecător cu telefonul în mână o poate afla în câteva secunde.
Mai mult, adresa vine de la Biroul de Informare și Relații Publice, structura creată tocmai pentru a informa publicul. Un birou de informare care nu poate informa, în 10 zile, cine judecă un proces, informație care este este greu de explicat contribuabilului care finanțează serviciul public justiție.
Georgeana și funcția publică care așteaptă a fi onorată
Justiția este un serviciu public prin excelență, iar transparența ei nu e un moft, ci condiția încrederii cetățenilor.
Când CAB cere o lună pentru o informație publică, mesajul transmis presei este limpede, întrebările incomode nu își găsesc loc în agenda judecătoarei Georgeana Viorel, conducătorul Biroului de Informare și Relații Publice și purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București.
