Într-un dosar cu miză bugetară de miliarde de lei, Curtea de Apel București a explicat public de ce a fixat un termen scurt. Motivul invocat include un detaliu de ordin personal. Mai exact, după ora 15:30, președinta completului trebuie să plece să-și ia copilul de la școală.
Explicația apare în încheierea din 5 mai 2026, în dosarul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a chemat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor. Miza este includerea în buget a drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii din sistemul judiciar, stabilite prin hotărâri definitive. Nota care însoțește documentul îi atribuie fraza Ramonei Busu, de la CAB.
De unde a pornit discuția
Ministerul Finanțelor s-a plâns că termenele pentru întâmpinare și pentru comunicarea citațiilor au fost reduse nejustificat. Reprezentantul ministerului a susținut că litigiul nu este urgent și că instanța a stabilit termen la 5 mai, deși completul are ședință de judecată la 14 mai. Potrivit ministerului, pretențiile salariale nu au fost considerate niciodată cauze urgente, nici în timpul protestelor magistraților, nici în starea de urgență din 2020.
Răspunsul instanței
Curtea a răspuns că art. 201 alin. (5) din Codul de procedură civilă permite reducerea termenelor „în procesele urgente”, fără să le limiteze la cele calificate astfel de lege. Judecătorul poate deci califica un litigiu drept urgent în funcție de circumstanțe. Instanța a argumentat următoarele: conflictele de muncă se judecă de urgență, conform art. 271 din Codul muncii, iar titlurile executorii invocate provin din astfel de litigii și că hotărârile de primă instanță privind salariile sunt executorii de drept, deci legiuitorul le tratează implicit ca urgente.
Apoi a explicat, în termeni practici, alegerea datei. Pe 14 mai sunt deja fixate alte dosare, iar ședința începe la ora 12. Potrivit încheierii, până la ora 15:30 președintele completului ar urma să pronunțe ce este de pronunțat și să plece, pentru a-și lua copilul de la școală. „În speta, instanța a stabilit termen pentru 05.05.2026, pentru că pe data de 14.05.2026 sunt deja stabilite alte dosare, ședința respectivă începe la ora 12, iar până la ora 3 jumatate președintele completului ar urma să pronunțe ce este de pronunțat și să plece, pentru a-și lua copilul de la școală. Aceasta în primul rând. În al doilea rând, acesta este un dosar în care s-au formulat patru cereri de interventie și există posibilitatea să se mai formuleze și alte cereri de intervenție. Dupa cum se vede, este deja ora 11:51 și se discută de la ora 10 si ceva, ajungandu-se momentan la stadiul premergător discutării probatoriului. Prin urmare, ședința se prelungește, iar, daca s-ar fi dat termen pe 14 mai, s-ar fi terminat ședinta la o ora greu de estimat”, se arată în motivare.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a precizat că nu contestă celeritatea, ci diferența de tratament față de alte cauze similare. Completul a răspuns că o asemenea diferență poate fi invocată doar între situații similare sau identice și că nu se raportează la cauze aflate pe rolul altor complete. Reprezentantul ÎCCJ nu a comentat, iar avocata sindicatului intervenient a citat art. 159 din Codul de procedură civilă, care permite judecătorului să scurteze termenele dacă anunță părțile.
Soluția pe fond
Curtea a admis acțiunea ICCJ și a respins toate excepțiile invocate de pârâți. Potrivit hotărârii, Guvernul și Ministerul Finanțelor nu au justificat reducerea sumelor alocate instanțelor în proiectul de buget pe 2026, inclusiv față de limitele de cheltuieli stabilite inițial de Guvern. Curtea notează că alți ordonatori de credite au păstrat sau chiar depășit aceste limite.
Instanța a dispus emiterea actelor administrative și efectuarea demersurilor bugetare pentru includerea integrală a sumelor restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară sau alocare din Fondul de rezervă; punerea la dispoziția ICCJ a fondurilor necesare, cu un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii și penalități de 1% pe zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi, aplicate Guvernului și Ministerului Finanțelor.
Proiectul de buget al ICCJ prevedea pentru drepturile restante 4,01 miliarde lei la cheltuieli de personal și 1,21 miliarde lei la dobânzi. Legea bugetului pe 2026 a redus însă titlul „Cheltuieli de personal” la 3,37 miliarde lei pentru întreg sistemul.
Curtea a citat și declarația premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia o eventuală sentință „nu poate fi pusă în aplicare”, și a considerat-o o atingere gravă adusă autorității judecătorești. Instanța a admis cererea accesorie a Sindicatului Național al Grefei Judiciare Dicasterial și a respins intervențiile grefierilor și pe cea a unui cetățean.
Hotărârea a fost atacată și a ajuns la ÎCCJ care a amânat o decizie definitivă în mai multe rânduri. La CAB, Ministerul Finanțelor a formulat cerere de recuzare a președintei completului și a cerut sesizarea Curții Constituționale. Cererea de recuzare a fost respinsă.
