Curtea de Apel Suceava a eliminat din dosarul în care DNA contestă achitarea fostului vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava, Silviu Cristinel Crețu (foto), mai multe probe audio-video și fotografice realizate de denunțătorul Ion Vasile Rîpan. Instanța a constatat nulitatea măsurii de supraveghere tehnică prin care au fost realizate înregistrările și a dispus scoaterea fizică a acestora din dosar. După ce cauza a ajuns la deliberare, completul a fost în divergență, iar pe 29 septembrie 2026 procesul a fost repus pe rol.
Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Suceava, în faza de apel. Potrivit portalului instanțelor, apelanți sunt DNA și inculpatul Silviu Cristinel Crețu.
Tribunalul Suceava l-a achitat pe Crețu, în iunie 2025, pentru acuzațiile de luare de mită și trafic de influență. DNA și inculpatul au declarat apel, iar cauza a ajuns la Curtea de Apel Suceava.
Citește și: Dosar DNA închis după 12 ani prin prescripție
Flagrantul de 40.000 de euro
Dosarul a fost deschis după denunțul formulat de Ion Vasile Rîpan, administratorul societății Autotehnorom. DNA susținea că, în decembrie 2020, Crețu, aflat atunci în funcția de vicepreședinte al CJ Suceava, ar fi primit 40.000 de euro pentru a interveni pe lângă persoane cu atribuții de decizie în derularea unor contracte de reabilitare a drumurilor județene.
Potrivit DNA, în martie 2022 Crețu i-ar fi cerut lui Rîpan încă 40.000 de euro pentru ca un alt contract de întreținere a drumurilor județene să se desfășoare fără probleme. Pe 4 aprilie 2022, acesta ar fi primit banii, moment în care procurorii au organizat flagrantul în sediul Consiliului Județean Suceava.
Crețu a fost ulterior reținut și arestat preventiv. Potrivit soluției Tribunalului Suceava, acesta a fost privat de libertate în perioada 4 aprilie–8 august 2022.
Instanța a eliminat înregistrările realizate de denunțător
Pe 7 mai 2026 Curtea de Apel Suceava a admis excepția invocată de Crețu privind nulitatea absolută a măsurii de supraveghere tehnică ce a constat în supravegherea și înregistrarea video, audio și fotografică a întâlnirilor dintre acesta și denunțătorul Rîpan Ion Vasile.
Instanța a constatat nulitatea absolută a înregistrărilor și a proceselor-verbale de redare și a dispus excluderea din dosar a probelor obținute în acest mod.
Concret, au fost excluse:
- procesele-verbale de realizare și redare a înregistrărilor ambientale de la întâlnirile din 1 și 4 aprilie 2022;
- planșa fotografică realizată în urma întâlnirii din 4 aprilie;
- raportul de constatare tehnică nr. 244/II-1/2022 al Serviciului Tehnic al DNA, privind îmbunătățirea calității înregistrărilor;
- șase suporturi optice care conțineau înregistrările audio-video, imaginile și fișierele îmbunătățite.
Instanța a dispus și detașarea fizică a acestor probe din dosar, cu întocmirea unui proces-verbal. Soluția din 7 mai este menționată pe portal ca fiind definitivă.
De ce au fost considerate nelegale probele
Din minuta publicată pe portal rezultă că instanța și-a întemeiat soluția pe dispozițiile referitoare la nulitatea absolută și pe Decizia nr. 64 din 2 octombrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit faptul că un colaborator autorizat nu poate fi investit să poarte tehnică de înregistrare și să efectueze înregistrări sub îndrumarea organelor de urmărire penală, decât atunci când, în prealabil, se obțiune un mandat special din partea judecătorului de drepturi și libertăți, mandat exclusiv pentru colaborator.
După eliminarea probelor, procesul a continuat. Pe 10 iunie 2026, Curtea de Apel Suceava a amânat pronunțarea.
La 18 august 2026, instanța a amânat din nou deliberarea, pronunțarea și redactarea hotărârii, stabilind data de 29 septembrie pentru pronunțare.
Complet de divergență
Pe 29 septembrie 2026, însă, instanța nu a pronunțat soluția finală. Portalul instanțelor consemnează că judecătorii au dispus repunerea cauzei pe rol în vederea soluționării în complet de divergență. Asta înseamnă că cei doi judecători nu s-au înțeles în privința soluției și va fi chemat al 3-lea pentru a stabili o majoritate.
Termenul a fost stabilit pentru 23 octombrie 2026, ora 12.00, când urmează să fie citat inculpatul apelant și încunoștințat avocatul ales.
DNA a susținut că Crețu ar fi primit și ar fi pretins sume de câte 40.000 de euro în legătură cu contracte de lucrări și întreținere a drumurilor județene. În schimb, în primă instanță, Tribunalul Suceava a dispus achitarea pentru cele două infracțiuni și a respins și cererea DNA privind confiscarea specială a celor 40.000 de euro. Crețu era în Suceava mâna dreaptă a lui Gheorge Flutur, fost președinte al Consiliului Județean. Cariera lui Silviu Cristinel Crețu a fost strâns legată de cea a liderului liberal în ultimii 20 de ani.
Potrivit unor surse judiciare, flagrantul a fost organizat de procurorii DNA Cluj care s-au deplasat la Suceava. În momentul flagrantului, Crețu s-a blocat în birou. Într-un final, a ieșit din încăpere și procurorii DNA s-au adresat unui judecător pentru a obține mandat de percheziție a instituției. Până la obținerea mandatului, biroul a fost sigilat. După obținerea mandatului de percheziție, în încăpere au fost găsiți banii.
Dosarul DNA strămutat de la Curtea de Apel Suceava a ajuns înapoi la aceeași curte. Tribunalul Cluj a trimis pe cale administrativă dosarul la Tribunalul Suceava. Ulterior, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Suceava, care a judecat fără probleme, de parcă strămutarea decisă de ÎCCJ nici nu a avut loc.
