De ce averile baronilor locali n-au fost investigate de Spălarea banilor. Experții internaționali confirmă dezastrul

Data:

De ce averile baronilor locali n-au fost investigate: un raport oficial al Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor a constatat ineficiența sistemică a Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB).

În primele șase luni din 2022, Oficiul a trimis doar 20 de informări privind spălarea banilor la Parchetul General. Totuși, Ilie Aprodu, vicepreședintele instituției, spune că instituția a obținut cele mai bune rezultate din 1999.

Anul trecut, Context.ro a publicat o analiză în care arăta disfuncționalitățile instituției care trebuie să informeze procurorii sau SRI când rețelele de criminalitate financiară spală bani sau finanțează terorismul. 

Radiografia Oficiului care se luptă cu spălarea banilor: Scandaluri, politizare și ineficiență

În perioada 21 septembrie – 4 octombrie, o delegație MONEYVAL a vizitat România pentru a documenta modul în care țara noastră se luptă cu rețelele de criminalitate financiară.

MONEYVAL emite un raport important, o analiză globală a instituțiilor din România care sunt implicate în combaterea spălării banilor. Scopul MONEYVAL este să analizeze progresele sau regresele pe care le fac țările în acest domeniu. 

Ultima evaluare a României era din 2014 și consemnase lacune importante. Acum, MONEYVAL a publicat un nou raport în care apar cel puțin 15 constatări negative la adresa Oficiului din România.

În primul rând, raportul internațional constată că Oficiul a transmis foarte puține informări legate de finanțarea terorismului. 

„Cifrele pentru diseminarea cazurilor legate de suspiciunea de finanțare a terorismului sunt scăzute. Autoritățile nu au întocmit și publicat lista cu țările cu risc mai ridicat de finanțare a terorismului și există o conștientizare și îndrumare scăzută cu privire la acest subiect. Autoritățile au explicat că toate rapoartele legate de finanțarea terorismului sunt trimise la Serviciul Român de Informații”.

De ce averile baronilor locali n-au fost investigate

Instituția ar trebui să fie o unitate de elită în privința investigațiilor financiare. Băncile și alte instituții financiare, care sunt denumite „entități raportoare”, trimit la oficiu rapoarte de tranzacții suspecte.

În baza unor parametri, experții băncilor decid dacă o tranzacție este suspectă și dacă ar putea fi rezultatul unei operațiuni de spălare de bani. Oficiul analizează datele și le dă mai departe procurorilor, care pot începe o investigație penală.

Citește și Ce instituție publică a cumpărat deja cel mai nou iPhone, la doar o săptămână de la

Experții străini au constat că deși Oficiul trimitea informări legate de operațiuni de spălare de bani către Parchetul General, acestea ajungeau rareori la stadiul de dosar sau și mai rar la vreo condamnare.

În 2021 a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Parchetului General, în cadrul căreia s-a decis ca Oficiul să trimită informări mai bune și să prioritizeze calitatea informației. Efectul: numărul de informări a scăzut drastic. 

„Cu toate acestea, acest lucru a avut un alt efect prin care numărul de informări în care ONPCSB a identificat suspiciuni de spălare de bani a scăzut substanțial la 20 de informări în prima jumătate a anului 2022”.

Screen Shot 2023 07 19 at 9.50.23 AM

Deciziile greșile ale Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor

Analiștii MONEYVAL au constatat că numărul de informări legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului ale Oficiului a scăzut dramatic pentru că resursele instituției sunt folosite pentru alte infracțiuni mai puțin importante.  

„Scăderea semnificativă a difuzării cazurilor de spălare de bani sau finanțarea terorismului din 2021 este însoțită de o creștere a difuzărilor în care sunt suspectate alte infracțiuni decât spălare de bani/finanțarea terorismului.

Acest lucru poate fi explicat prin faptul că o cantitate semnificativă din resursele ONPCSB sunt folosite în analiza informațiilor financiare despre alte infracțiuni penale diverse și nu sunt dedicate funcției de bază a unei Unități de Informații Financiare, care este îmbogățirea informațiilor financiare în legătură cu operațiunile de spălarea banilor, a infracțiunilor predicat și a finanțării terorismului”

Ca exemplu, raportul notează că Oficiul a preferat să trimită mai multe adrese prin care scotea în evidență că datele atașate unui cont bancar nu sunt corecte și mai puține informări legate de operațiunile de spălarea banilor. 

Mai multe, în publicația Context.ro.


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sebastian Oancea
Sebastian Oancea
În prezent, redactor-șef la publicația Vrancea24, corespondent G4 Media și editor la PRESShub, cu o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, radio și televiziune.Sebastian Oancea și-a început ucenicia la Ziarul de Vrancea. A fost corespondent la mai multe publicații și televiziuni naționale.Este singurul ziarist român menționat de două ori în Raportul de Stat al Statelor Unite ale Americii, în anii 2006, respectiv 2020, la capitolul Libertatea de exprimare.A fost cercetat de DIICOT pentru că a refuzat să dezvăluie sursa unor scurgeri de informații din NATO - MApN și a câștigat 5 procese intentate de fostul președinte al Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Ciocolata PNL. Ziua de 1 Martie, folosită electoral de politicieni liberali

Ciocolata PNL. Ciocolate Milka, introduse într-o cutie de carton...