De ce pierde România în proiectul Doicești

România a continuat să finanțeze proiectul minireactoarelor nucleare americane care a eșuat în Statele Unite. În spatele afacerii se află grupuri de interese locale, naționale și transatlantice.

Pe terenul fostei Termocentrale Doicești, aflate lângă Târgoviște, urmează să fie amplasate minireactoarele nucleare (SMR Small Modular Reactors) proiectate de compania americană NuScale. Memorandumul de Înțelegere dintre Nuclearelectrica Cernavodă și NuScale a fost semnat în 2019, iar statul român a investit până acum peste 200 de milioane de euro, fără să se întâmple nimic concret. În schimb, la Cernavodă sunt începute reactoarele 3 și 4, dar nu s-au investit bani pentru terminarea lor.

Premierul interimar Ilie Bolojan sugera că proiectul american ar trebui reanalizat. Ar trebui continuat de dragul partenerului strategic chiar dacă e scump și riscant? Sau ar fi mai bine pentru România să-și termine Centrala de la Cernavodă începută în anii 1980? PSD și televiziunile arondate insistă pentru prima variantă.

Riscuri pentru statul român

În această controversă e important de știut că riscul statului român de a pierde pe linie cu acest proiect este foarte mare pentru că:

(1) În 2023, compania americană NuScale a abandonat proiectul minireactoarelor cu șase module care urma să fie construit la Idaho și ar fi urmat să furnizeze energie în Utah. Prețul energiei s-a dublat atunci când NuScale a făcut calculele finale și a încercat să caute cumpărători pentru curentul pe care urma să-l producă. Finanțatorii proiectului s-au retras înainte să înceapă construcția, fiindcă NuScale nu a reușit să semneze contracte pentru cel puțin 80% din producție. Proiectul-mamă a fost deci oprit ca ineficient, iar acțiunile companiei au scăzut la bursă. Practic, după anularea proiectului Idaho, NuScale nu mai are niciun contract pentru minireactoare nucleare în Occident, ceea ce îi afectează credibilitatea și capacitatea de a mai aduna finanțatori pentru acest proiect, care deocamdată nu a fost construit niciunde. Anularea proiectului NuScale în Statele Unite ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru statul român: indică un cost ridicat, poate și un risc tehnologic, pe lângă cel de finanțare. România trebuia să renegocieze imediat condițiile contractuale, mecanismele de finanțare și felul în care sunt asumate riscurile

Continuarea, în Deutsche Welle

Citește și: Rusia încearcă să exporte războiul dronelor în NATO, via țările baltice: Europa acuză Moscova, Washingtonul ezită. „Provocarea este să faci diferența între autentic și o campanie coordonată”, spune Oana Țoiu

(Sursa imagine: Nuclearelectrica / Facebook)